NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți

Reporter: editura June - 17 - 2015 Comments Off on O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți

În zilele 9 şi 10 mai sub semnul dublei sărbători a independenţei de stat a României şi a Zilei Europei, peste 2000 de membri ai comunităţii românilor bucovineni din regiunea Cernăuţi (Ucraina), cu participarea a numeroşi invitaţi din România şi Republica Moldova, au marcat câteva acţiuni memorabile pentru afirmarea identităţii naţionale şi dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în incinta şcolii din comuna Stăneşti (raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi) şi dezvelirea în aceeaşi localitate a bustului poetului Vasile Posteucă, originar din partea locului, sculpură realizată şi donată comunităţii locale de Consiliul judeţean Alba, din România.

social_centru-cultural-cenautiÎn aceleași zile a avut loc și un eveniment remarcabil în această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefaţeze inaugurarea clădirii în care a început să funcţioneze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuţi, oraşul adolescenţei poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziţionată şi modernizată din contribuţia exclusivă a comunităţii românilor bucovineni, mai precis a unuia dintre inimoşii săi reprezentanţi, avocatul Eugen Pătraş.

Organizatorii au ținut seama de nevoia românilor de a trăi momente unice. În spaţiul interior al acestei veritabile „oaze de simţire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcţionează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „Bucureşti”, precum şi două departamente – unul pentru Învăţământ şi Şcoli, iar altul pentru Cultură şi Literatură, toate având acelaşi scop nobil al propăşirii spirituale a românilor bucovineni, supuşi multe decenii la rând deznaţionalizării şi înstrăinării. Încăperile sunt ornate cu numeroase obiecte de artă simbolice prin semnificaţia lor, multe donate din România sau Republica Moldova, cum ar fi busturile lui Burebista şi Ştefan cel Mare, copii după Coloana Infinitului (C. Brâncuşi) sau după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, cu prilejul primei uniri. De altfel, după cum afirma la ceremonia inaugurării poetul Vasile Tărâţeanu, membru al Academiei Române şi laureat al premiului „Vocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie”, acordat de revista Balcanii şi Europa în 2010, „acest centru simbolizează legătura cu patria noastră istorică”. La rândul său, avocatul Eugen Pătraş, principalul artizan al proiectului, a ţinut să sublinieze: „Proiectul Centrului Cultural Român s-a zămislit din dragoste pentru neam şi pentru limba română, din dorinţa de a-mi cinsti înaintaşii… Situaţia impune acţiuni şi fapte concrete… Nu se poate face educaţie şi cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalităţi ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitaţi că aveţi de împlinit trei datorii mari şi sfinte, pentru care veţi răspunde în faţa lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor noştri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba şi biserica. Îmi doresc ca acest centru să fie privit ca o idee care să ne unească şi să ne întărească. Fac un apel fierbinte la toţi să se implice în acest demers de revigorare a identităţii naţionale, întrucât este bine cunoscut faptul că răul triumfă acolo unde cei buni nu fac nimic. Situaţia este mult prea gravă pentru a nu înţelege că, de fapt, este în joc însăşi existenţa noastră pe aceste meleaguri, iar noi trebuie să acţionăm contra cronometru. Nu pot să n-o citez pe poeta ucraineancă Lina Kostenko: Naţiunile nu mor de infarct. Pentru început acestora li se fură limba. Fac doar precizarea că această constatare este valabilă pentru toate naţiunile”.

O declaraţie care semnifică o profesiune de credinţă şi, deopotrivă, o invitaţie la susţinerea, într-o formă sau alta, a bunei funcţionări a Centrului Cultural al românilor bucovineni. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem faptul că inaugurarea acestui centru ilustrează, totodată, o deschidere din partea autorităţile ucrainene faţă de aspiraţiile comunităţii româneşti, un pas necesar spre normalitate şi înţelegere pentru o bună convieţuire reciprocă.

Luiza Niță