NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

 „Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente”

Reporter: editura February - 28 - 2019 Comments Off on  „Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente”
– ne declară E.S. dl. Todor Ivanov Churov, Ambasador al Bulgariei la București

– Cum ați caracteriza starea actuală a relațiilor economice între țările noastre? 

– Bineînțeles, relațiile economice bilaterale au un istoric îndelungat, însă pentru mine, în calitate de reprezentant al statului bulgar în România, în momentul de față consider ca fiind deosebit de încurajator faptul că pe durata ultimilor ani am observat o tendință de creștere pozitivă pe plan economic. Pentru a ilustra această concluzie sunt suficiente două exemple. Creșterea schimburilor comerciale bilaterale este marcată de majorarea favorabilă a indicilor acestora an după an. Astfel, în 2017, schimburile comerciale dintre cele douățări au atins valoarea de 4,31 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 11% comparativ cu anul 2016. Nivelul exportului țării noastre către România este în valoare de 2,18 miliarde de euro, în timp ce importul de produse românești se estimează la 2,13 miliarde de euro. Conform datelor statistice, România este al treilea cel mai mare partener comercial al Bulgariei, după Germania și Italia. Datele disponibile pentru prima jumătate a anului 2018 arată rezultate și mai bune, cifra de afaceri realizată fiind în creștere cu 8%.

T. Churov

De asemenea, este impresionantă și dinamica domeniului turismului, care poate fi considerată parte a dezvoltărilor favorabile în domeniul economic. Pe parcursul anului 2017, 1.139 milioane de cetățeni români au ales să viziteze țara noastră, confirmând Bulgaria drept una dintre destinațiile preferate de turiștii români. Concomitent, aș dori să subliniez faptul că acest interes pozitiv este bilateral, ceea ce este deosebit de favorabil din punct de vedere al echilibrului relațiilor noastre. Din ce în ce mai mult se majorează numărul turiștilor bulgari care au vizitat România, pentru anul 2017, aceștia fiind de 480 000. Din punct de vedere procentual, comparativ cu populația țării, acest procent este comparabil cu raportul analogic al turiștilor români care au vizitat Bulgaria.Datele preliminare pentru anul 2018 indică faptul că tendința pozitivă se menține. Pentru perioada ianuarie-noiembrie, turiștii români au înregistrat o creștere remarcabilă, de 24%, sau aproape 1,3 milioane de persoane. Diferența, față de aceeași perioadă din anul 2017, este de aproape 240.000 de turiști. Numărul turiștilor bulgari care au vizitat România în 2018 de asemenea a înregistrat o creștere impresionantă, de peste 10%.


Avem, deci, toate dovezile pentru a constata că în domeniul economic există un interes comun durabil, demonstrat nu numai din partea Guvernelor ambelor țări, dar și între reprezentanții mediilor de afaceri. În cadrul ultimei Întâlniri Interguvernamentale între Bulgaria și România, care a avut loc la Varna, în luna octombrie 2017, s-a pus accentul pe colaborarea în domeniul economic, acesta fiind considerat drept unul dintre aspectele prioritare de interacțiune. A fost semnat un Protocol de înțelegere între Agenția de Investiții din Bulgaria și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat al României, care va reprezenta baza de desfășurare a unor relații comerciale strânse și de creșterea volumului investițiilor comune. De fapt, acesta face parte din cadrul juridic care stimulează stabilirea și dezvoltarea contactelor de business. Observăm o tendință pozitivă și în crearea unor parteneriate noi și dezvoltarea colaborării între autoritățile locale.Pe de altă parte, Ambasada face tot ceea ce îi stă în putință pentru a contribui la dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și să faciliteze contactele de business. Doar pe parcursul anului trecut, au fost realizate zece forumuri bilaterale de afaceri, în diferite orașe din România. 

– Care sunt, în opinia Excelenței Voastre, succesele și deficiențele relațiilor noastre economice bilaterale?

Cred că principala problemă care trebuie rezolvată este conectivitatea insuficientă dintre cele două țări – în domeniul rutier, energic și, într-o anumită măsură,cel digital. Exact prin această conectivitate se creează oportunități de business noi, cresc fluxurile comerciale și de transport și se ameliorează schimburile turistice și contactele dintre oameni. În ceea ce privește infrastructura de transport, este greu de explicat faptul că două state membre, vecine ale UE din secolul al XXI-lea, au doar două poduri pe Dunăre, pe o frontieră de 470 de kilometri. Lansarea podului Vidin-Calafat, în anul 2013, a preluat de fapt o parte din trafic, dar fluxul principal continuă să fie pe podul Ruse-Giurgiu, construit în anii ’50. Aceasta implică necesitatea construirii unui al doilea pod în această secțiune – o oportunitate prevăzută în Memorandumul bulgaro-român semnat anul trecut. De asemenea, ca o variantă suplimentară mai rămân și proiectele alternative agreate în anul 2014, și anume podurile Nikopol-Turnu Măgurele și Silistra-Călărași. Problema este însă că niciunul dintre aceste proiecte nu a înregistrat încă o evoluție semnificativă.

În domeniul infrastructurii energetice, încă nu este finalizată construcția legăturii reversive care să permită transportul de gaze naturale. Prin gazoductul deja construit Ruse-Giurgiu se poate exporta gaz din Bulgaria în România, dar nu și în direcția opusă. Soluționarea problemei în 2019, pentru care există un angajament stabilit, va aduce alternative suplimentare, atât în ceea ce privește oportunitățile de afaceri, cât și securitatea energetică.

În domeniul conectivității, pe lângă cele menționate, există și alte chestiuni. Este foarte bine că soluțiile sunt căutate atât pe plan bilateral, cât și într-un context regional mai larg, care obligatoriu trebuie luat în considerare pentru succesul final al proiectelor. În ultimii doi ani au avut loc șase reuniuni cvadrilaterale în format Bulgaria-Grecia-România-Serbia, ultima fiind organizată pe 22 decembrie 2018, la Belgrad. Toate acestea contribuie la un anumit grad de optimism, implicit faptul că problemele de infrastructură, atât de mult amânate și întârziate, precum și problemele legate de conectivitate în ansamblul ei, se vor rezolva. 

De asemenea, un fapt pozitiv rămâne înființarea în ultimii ani a multor companii bulgare pe piața românească, care activează în domeniile creditării, asigurărilor, industriei alimentare și altele. În general, există și o dorință comună de a dezvolta rezultate pozitive în relațiile comerciale și economice prin diversificarea fluxurilor comerciale și prin includerea unor produse noi în lista produselor comercializate. Considerăm că există un potențial de creștere a volumelor în comerțul bilateral, în domeniile construcțiilor de mașini, electronică și electrotehnică, textile și tricotaje, construcții, IT și outsourcing.

– Având în vedere faptul că ambele țări sunt în raporturi strânse de colaborare, cum estimați viitorul relațiilor acestora?

Pe scurt: foarte pozitiv. Motivele pentru o astfel de evaluare stau la baza a cel puțin două circumstanțe notabile.Pe de o parte, aceasta este tradiția. Pe data de 21 iulie 2019 vom marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. România este una dintre primele trei state alături de care tânărul, pe vremea aceea, Knezat Bulgar, a început să dezvolte relații, practic în toate domeniile. Factorii principali pentru continuarea acestei tradiții, care stau la baza tendenției favorabile de dezvoltare cuprinzătoare a colaborării între Bulgaria și România, indiferent dacă vorbim despre dialog politic, economie, cultură sau politică socială, sunt evidenți. Printre aceștia se numără nu doar vecinătatea și apartenența la aceeași regiune geografică, apropierea istorică și similitudinile tradițiilor culturale, în diferențele sale, bineînțeles, dar și spiritul de prietenie și respect reciproc care s-a stabilit pe parcursul anilor între popoarele noastre. 

Pe de altă parte, este modernitatea – dimensiunea contemporană a relațiilor între cele două țări. Și Bulgaria, și România se confruntă cu probleme și provocări similare, însă dispun și de oportunități și perspective comune în cadrul aparteneței la UE, NATO și principalele organizații regionale. Avem toate motivele să considerăm că rezultatele favorabile obținute din colaborarea în domeniile economic și comercial sunt rezultatul, într-o măsură destul de semnificativă, al aderării, în anul 2007, a țărilor noastre la UE și al integrării lor în cadrul Pieței Unice Europene. Aparteneța noastră la UE, însă, întrece aspectul bilateral al colaborării, presupunând acțiuni coordonate cu privire la aspectele legate de politicile europene comune, precum coeziunea, politica agricolă comună, dezvoltarea Uniunii în domeniile juridic și afaceri interne, stabilirea viitorului cadru financiar și multe altele, care indică interese comune sau asemănătoare. Același aspect este valabil și pentru stabilirea siguranței și apărării în cadrul UE, dar și în cadrul NATO, ambele state fiind membre ale Alianței Nord-Atlantice din anul 2004.

Doresc să acord o atenție specială aspectului Preşedinţiei rotative a Consiliului UE – Președinție pe care Bulgaria a încheiat-o pe data de 30 iunie 2018 și care a început deja pentru România, de la începutul acestui an. Pentru ambele țări este primul eveniment cu astfel de amploare și reprezintă nu numai o provocare, dar și o posibilitate de a contribui semnificativ la realizarea interesului european comun și la aprofundarea integrării europene per total. Noi apreciem sprijinul consistent al Bucureștiului pentru prioritățile formulate de către țara noastră, pe durata Președinției Bulgariei. Acum, la rândul nostru, noi ne străduim să oferim același sprijin, prin împărtășirea experienței acumulate, fiind dispuși să susținem România pe toată durata Președinției, exprimându-mi personala convingere de succes a acesteia. 

În concluzie, doresc să subliniez convingerea mea că, având în vedere puternica voință politică, Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente, bazate pe principiile bunei vecinătăți, ale valorilor și intereselor comune. 

Bulgaria şi dosarul Schengen

Reporter: editura June - 17 - 2015 Comments Off on Bulgaria şi dosarul Schengen

Aderarea la Spaţiul Schengen preocupă diplomaţia bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declaraţii de intenţie în această direcţie, care atestă faptul că Bulgaria îşi extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spaţiului de liberă circulaţie.

Preşedinţii Bulgariei şi Croaţiei: R. Plevneliev, K. Grabar-Kitarović

Preşedinţii Bulgariei şi Croaţiei: R. Plevneliev, K. Grabar-Kitarović

O asemenea acţiune este dialogul intensificat cu Croaţia. Astfel, preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarović, consideră că aderarea celor două state la Spaţiul Schengen este o prioritate pentru care vor depune eforturi comune. „Croaţia şi Bulgaria trebuie să gândească dincolo de graniţele lor. Europa de sud-est este casa noastră şi cele două ţări au fost şi vor fi un factor de securitate, stabilitate şi dezvoltare”, arată şeful statului bulgar. La rândul său, preşedintele Croaţiei susţine că „drumul european şi euroatlantic al tuturor ţărilor din Europa de sud-est este interesul nostru comun”. În opinia celor doi şefi de stat, presiunea migratorie sporită la graniţele externe ale UE necesită o mai mare solidaritate între statele membre.

O altă direcţie vizată de Sofia este Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De această dată, există voci care se ridică împotriva rapoartelor care constată slabe rezultate în lupta anticorupţie din ţara vecină. Contestând prelungirea monitorizării, eurodeputata bulgară Iliana Iotova arată că Bulgaria trebuie să-şi rezolve singură problemele evidenţiate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Monitorizare şi Verificare.

schengen_Problema luptei contra corupţiei şi criminalităţii organizate şi cea a reformei judiciare nu pot fi soluţionate cu rapoarte şi observaţii”. Mai mult, Iotova consideră că MCV, introdus la aderarea Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană pentru monitorizarea reformei justiţiei şi a combaterii corupţiei, „în prezent este într-un blocaj”: În Bulgaria, rezultatele aşteptate de la MCV nu sunt cele dorite, iar rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul acestui mecanism sunt adesea folosite în Bulgaria şi România pentru dispute politice şi nu ca instrument pentru realizarea obiectivelor stabilite”. Și totuși, progresele certe ale justiției din România sunt apreciate mai cu seamă în favoarea țării noastre, în problema dosarului Schengen. Unii observatori se întreabă de ce în cadrul convorbirilor dintre Bulgaria și Croația nu a fost rostit nici măcar un cuvânt despre faptul că țara de la sud de Dunăre a pornit la drum împreună cu România pentru a atinge dreptul de călătorie în spațiul Schengen. Deși nu poate fi vorba de așa ceva, totuși în presă s-a mai structurat și ideea unei perspective că Sofia să fie decuplată de București în această problemă, ceea ce nu ar fi deloc în avantajul celor două țri. Aşadar, în faţa unor progrese certe ale justiţiei din România şi a perspectivei ca Sofia să fie decuplată de Bucureşti în dosarul Schengen, vicepremierul bulgar Meglena Kuneva a avertizat în repetate rânduri că acest lucru nu este de dorit, având chiar un „impact periculos”.

„România o țară înconjurată de români” – Nicolae Iorga

Reporter: editura April - 16 - 2012 Comments Off on „România o țară înconjurată de români” – Nicolae Iorga

Republica Moldova În acestă țară se estimează că trăiesc 2.800.000 de moldoveni/români reprezentând 64,5% din populaţie. Conform constituției, vorbitorii limbii române au posibilitatea să se declare „Moldoveni” sau „Români”: daca aleg prima variantă, li se aplică în mod excluziv denumirea de „Moldoveni”, refuzată celorlalți cetățeni; dacă aleg a doua variantă, sunt considerați „minoritari” în propria lor țară, aidoma vorbitorilor celorlalte limbi.

Ucraina Conform recensământului din 1989, în Ucraina locuiesc 459.000 de români, împărțiți în mod arbitrar de autorităţi în 324.000 „moldoveni” şi 135.000 „români”.

Bulgaria Unii istorici şi specialiști bulgari apreciază că, în prezent, pe teritoriul bulgar trăiesc aproximativ 125.000-150.000 de români, concentrați în partea de nord. Minoritatea română este, astfel, a doua minoritate ca importanță şi număr din Bulgaria, după cea turcă.

Macedonia Populația aromână cunoscută mai mult sub numele de vlahi, însumează între 150.000-180.000 persoane, trăind în grupuri compacte în Bitolia, Ohrid, Prilep precum şi pe Valea Vardarului.

Albania O statistică a UNESCO consemna cca.10 000 de vorbitori ai dialectului aromân. Alte estimări sunt de la 50 000 la 200 000 de oameni, sau despre cca 15% din populația Albaniei. Potrivit celor mai recente estimari oficiale, în Albania s-ar afla 100 000 de aromâni.

Serbia Românii/vlahii timoceni locuiesc în 154 de sate cu populaţie compact românească şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă. Numărul lor total depăşeşte 300.000 de persoane.

Ungaria Grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România, în orașul Jula (maghiară Gyula) precum și în capitala Budapesta. Rezultatele recensământului din 2001 indică 8.000 de persoane care s-au declarat români, respectiv 8.482 de cetățeni ai Ungariei care au considerat că limba lor maternă este româna. Conform surselor provenind din interiorul comunității, populația românească din Ungaria numără 20.000 – 25.000 locuitori, mult peste datele oficiale.

Grecia Diferite surse estimează că în Grecia trăiesc între 700.000 şi 1.200.000 de cetățeni de origine aromână. Acești sunt considerați greci romanizați.