NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O naștere grea

Reporter: editura February - 14 - 2020 Comments Off on O naștere grea
Din păcate, în ultima vreme au apărut tot felul de opinii potrivit cărora, împreună cu alți europeni, mulți dintre românii aflați în Marea Britanie vor trebui să părăsească teritoriul Regatului Unit. Lucrurile sunt pe cale de a fi clarificate, întrucât, urmare a acordului Brexit, românii din Marea Britanie au la dispoziție un set de reglementări noi, prin intermediul cărora își pot continua activitatea pe teritoriul britanic. 
 

Carol Roman

Migranții români au adus beneficii importante Marii Britanii și mulți dintre aceștia erau apreciați chiar și de premierul Boris Johnson, pe vremea când era primar al Londrei, de către Nick Klegg, fost vicepremier al țării sau de Robin Barnett, fost Ambasador al Marii Britanii la București, care, de altfel, declara recent că „sunt mulți municitori români în Marea Britanie și au o contribuție importantă la dezvoltarea țării”. Aceste aprecieri au fost publicate de Editura „Balcanii și Europa” în Suplimentul dedicat românilor din Marea Britanie și vor cântări în ecuația regimului oferit celor peste 400.000 de români care trăiesc și muncesc în Regatul Unit, dat fiind faptul că înalta lor calificare este una dintre primele reguli de selecție a celor care vor rămâne să lucreze în Marea Britanie.
 
Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din constructul european este un moment notabil al istoriei contemporane, date fiind consecințele sale economice, politice, sociale și geostrategice, care vor schimba paradigma relațiilor internaționale și raportul de forțe în interiorul blocului occidental. În acest moment, ruptura nu pune în discuție solidaritatea britanicilor, chiar și din afara Uniunii Europene, cu NATO și aliații tradiționali, în fața marilor dușmani comuni ai democrației și ai Occidentului: terorismul, regimurile autocrate și dictatorii care urmăresc să obțină arma nucelară și sunt considerați exportatori de terorism. 
 
De asemenea, momentul are o certă încărcătură istorică, dat fiind faptul că însuși Winston Churchill era un adept al prezenței britanice în interiorul unei Europe unite. Să sperăm că noua formulă prin care poporul britanic a decis să rămână alături de blocul comunitar, printr-un acord avantajos pentru ambele părți, va fi de natură să marcheze o nouă eră în relațiile britanico-europene, pe fundalul intereselor internaționale comune.
După patru ani de tatonări, dezbateri și amânări, se pare că s-a ajuns la o înțelegere fundamentală. A fost nevoie de intense discuții diplomatice, de numeroase întâlniri și sesiuni de lucru, de netezire a asperităților, de depășire a blocajelor generate de Parlamentul britanic, precum și de o coagulare a celor mai bune intenții referitoare la viitorul statut dobândit al celor două entități. 
 
În orice caz, la mijloc sunt și multe probleme economico-financiare foarte serioase, care vor fi reglate prin negocieri, în lunile următoare. 
 
Carol Roman
 
 

Theresa May, un combatant puternic şi dificil

Reporter: editura July - 7 - 2017 Comments Off on Theresa May, un combatant puternic şi dificil

Odată cu plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe scena politică internaţională au apărut două personalităţi prestigioase poziţionate în fruntea echipelor menite să poarte tratative legate de Brexit, de condiţiile pe care are să le îndeplinescă atât partea britanică, cât şi cea europeană. Pe prim plan au fost promovate două personalităţi distincte prin care vor trebui să colaboreze sau mai bine spus să se înfrunte în această problemă deosebit de importantă privind destinul celor două entităţi politice.

Theresa May

Aminteam în editorialul din numărul trecut al revistei noastre, despre fostul ministru francez Michel Barnier aflat în fruntea echipei de negociatori a UE şi doamna prim-ministru Theresa May, impusă de rutinatul Albion ca să poarte aceste tratative deosebit de dificile pentru toţi.

Din partea britanică se aşteaptă o susţinere puternică, partizană, a problematicii cu care se prezintă la tratative energica şi rutinata doamnă May a cărei biografie impresionantă o califică, în mod cert, în această postură dificilă de mare responsabilitate. Cine este doamna Theresa May, cunoscută îndeosebi de britanici datorită prestaţiei ei în forţă, în calitatea de ministru de interne şi din cea de prim-ministru?

Biografia sa postată si pe Wikipedia arată că şi-a început cariera la banca Angliei, apoi a lucrat la Association for Payment Clearing Service (Asociația pentru Servicii de Execuție de Plăți), o asociație profesională pentru societăți de plăți prin card de credit. Din 1986 până în 1994 a fost și consilier local conservator pentru burgul londonez Merton. A fost aleasă deputat pentru Maidenhead din cadrul alegerilor generale din 1997 și a devenit purtător de cuvânt pentru școli, persoanele cu handicap și femei în echipa de opoziție a lui William Hague. În 2002 a devenit prima femeie- președinte a Partidului Conservator și s-a alăturat consiliului privat al Majestății Sale. În 2005, a devenit liderul indiscutabil al Camerei Comunelor.

Traseul promovării sale cuprinde şi faptul că în luna mai 2010 a fost numită Ministru de Interne (Home Secretary) și Ministru al Femeilor și Egalității în guvernul lui David Cameron. Astfel a devenit cea de-a patra femeie care a ocupat una dintre cele mai mari demnități de stat, după Margaret Thatcher, Margaret Beckett și Jacqui Smith. Este și ministrul de interne cu cea mai mare vechime din ultimii 50 de ani. În acest post s-a ocupat de poliție, siguranță națională și imigrație. A introdus niște venituri minime pentru ca lucrătorii non-UE să rămână în Regatul Unit. Deasemeni, a încercat să limiteze libera circulație a persoanelor din cadrul ridicării restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari, dar a trebuit să renunțe la proiectul unui plafon privind numărul de imigranți din Uniunea Europeană. I-a deportat pe predicatorii radicali Abu Qatada și Abu Hamza și a interzis intrarea în Regatul Unit a altor clerici musulmani acuzați de instigare la ură dovedindu-se a fi o persoană energică şi categorică. Biografia distinsei doamne cuprinde şi momentul numirii în calitate de prim-ministru al Regatului Unit în data de 13 iulie 2016.

În ceea ce ne priveşte, ţinem să amintim o ştire dovedită până la urmă a fi nereală prin care Theresa May anunţa că ar fi intenţionat să introducă o garanţie financiară (‘entry fee’) pe care să o plătească imigranţii extracomunitari care intră în Marea Britanie cu viză. La plecarea din UK, atunci când le expiră viza, imigranţii vor primi banii înapoi doar dacă demonstrează că nu au beneficiat de servicii plătite de stat, cum ar fi îngrijirea medicală. „Imigranţii proveniţi din România şi Bulgaria ar putea fi obligaţi să plătească o garanţie atunci când ajung în Marea Britanie, aceasta fiind o prevedere a reformelor radicale în domeniul imigraţiei dezvăluite de ministrul britanic de interne, Theresa May, scria publicaţia Daily Mail.” Și alte titluri din presa românească se refereau tot la „taxele” pe care românii și bulgarii ar fi trebuit să le plătească în viitor drept garanție pentru a putea locui și munci în Marea Britanie. Sursa acestei confuzii ar putea fi explicația la o fotografie din Daily Mail, în care se spune că aceste măsuri „fac parte dintr-un pachet menit să limiteze numărul celor veniţi din România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014, atunci când cetăţenii acestor ţări vor avea acces liber pe piaţa britanică a muncii”. Numai că, în articolul citat se arată clar că Theresa May s-a referit doar la imigranții din state non-UE, categorie în care nu intră cetățenii români și bulgari.

Dar cine ne garantează că o asemenea măsură nu ar putea fi generalizată şi reactualizată?! De aceea, este bine să rămânem circumspecţi şi opţiunea noastră de a se respecta drepturile românilor care continuă să lucreze în Marea Britanie să fie bine apărate, aşa după cum stăruia şi preşedintele Klaus Iohannis.

 

„Brexit” – un joc de poker

Reporter: editura October - 20 - 2016 Comments Off on „Brexit” – un joc de poker

Miza – Europa

Demarat de către fostul premier David Cameron aproape ca un joc de poker cu propriii cetățeni și cu Uniunea Europeană, „Brexit” se dovedește a fi nu numai expresia neîmplinirilor și frustrărilor unor largi categorii sociale din Regatul Unit al Marii Britanii, dar și un imens risc asumat în numele viitorului întregii Europe, din rațiuni ce pot fi catalogate mai degrabă ca aparținând politicianismului ieftin și cinic decât interesului public britanic. Un joc neinspirat, cu mize plătite acum de întreaga societate, nu numai de cei care au plusat demagogic într-o campanie în care clasa politică britanică a fost timidă și introvertită, timorată fiind de maladia politică numită populism. Un joc ce se poate transforma într-o molimă și poate virusa și alte state europene, deja vulnerabilizate politic de infestarea cu naționalism, populism și extremism. Odată ce zarurile au fost aruncate aproape la întâmplare, iar rezultatul, pe muchie de cuțit, a dat câștig de cauză adepților ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele acestui joc cu miză uriașă nu contenesc să apară.

Misiune dificilă: Premierul T. May trebuie să implementeze ieșirea din UE

Misiune dificilă: Premierul T. May trebuie să implementeze ieșirea din UE

Dacă din punct de vedere economico-financiar, efectele „Brexit” par să genereze îndeosebi o stagnare a creșterii și dezvoltării întregului continent, manifestându-se ca o piatră de moară agățată de gâtul mai tuturor statelor europene și al celor partenere comercial cu Marea Britanie, pentru Londra înseamnă o pierdere simbolică a statutului de capitală financiară europeană. Din punct de vedere politic, lucrurile sunt, însă, și mai încurcate.

Marea Britanie a avut în ultimele secole un statut aparte în relația cu SUA, fiind principalul lor aliat în Europa și purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene. Așa încât, chiar dacă, aparent, relația dintre SUA și UE nu are motive să fie afectată, calitatea actorilor s-a schimbat. Este de presupus că Uniunea Europeană va dori în viitor un parteneriat NATO în care principalul aliat să fie „pe toate fronturile” Bruxelles. Acest lucru va însemna pentru Marea Britanie o pierdere de poziție și de influență.

Însă drama cea mai mare a britanicilor se va consuma în propriile granițe. Scoția și Irlanda de Nord vor să rămână în Uniunea Europeană. Dacă în cazul Scoției, mult mai pro-europeană decât Anglia, nu vor exista convulsii la previzibila ieșire din Regatul Unit și readerarea la UE, pentru Irlanda de Nord, un veritabil butoi cu pulbere de-a lungul istoriei recente, lucrurile sunt sensibil mai complicate. Aici, stingerea conflictelor a fost realizată de Londra aproape exclusiv pe seama infuziei masive cu fonduri europene. Va mai face față Londra doleanțelor și încordărilor Belfast-ului? Dar dorinței previzibile de separare a Scoției, firească în atari condiții?

Pentru Marea Britanie, un alt efect politic al „Brexit” va fi și acela al pierderii influenței în negocierile politico-economice internaționale. O Uniune Europeană fără contraponderea Marii Britanii va legitima influența decisivă a Germaniei în ecuația de putere a Uniunii. Va accepta Londra această supremație a Berlinului?

Efecte majore: Prăbușire istorică a lirei sterline, anunțată de mass-media americane

Efecte majore: Prăbușire istorică a lirei sterline, anunțată de mass-media americane

Le va conveni cetățenilor britanici să călătorească cu pașaport în Uniunea Europeană? Dar Londrei să piardă instrumente esențiale în combaterea terorismului și criminalității? Va putea Marea Britanie să țină piept separat Rusiei? Dar să reziste concurenței economice europene și globale? Va mai exista Regatul Unit al Marii Britanii? Sunt atât de multe teme esențiale pe care astăzi efectele „Brexit” le devoalează! Iar aceste dure întrebări au ajuns să-i înspăimânte până și pe autorii morali ai proiectului botezat „Brexit”, care, după ce au lansat și întreținut campania „LEAVE”, au fugit cu lașitate, îngroziți de efectele iminente declanșate. Deci nu este de mirare că astăzi liderii din Marea Britanie caută cu înfrigurare soluții la cea mai complicată problemă politică din ultimul secol. Noul prim-ministru al Regatului, încă Unit, Theresa May, a anunțat că intenționează să invoce articolul 50 al Tratatului de la Lisabona abia la începutul anului 2017, ceea ce va activa o perioadă de doi ani de negocieri pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, desprindere preconizată, teoretic, pentru începutul anului 2019. Numai că socoteala afirmată public din Downing Street 10 nu se prea potrivește nici cu interesele business-lui, nici cu cele ale elitelor britanice. Se simte, evident, și în acțiune și în retorică, o tergiversare în acest sens, pusă destul de politicianist pe seama calendarului alegerilor din Franța și Germania din 2017, motivul invocat ținând de faptul că este probabil ca în cele două importante state să se schimbe conducerile politice, ceea ce ar îngreuna negocierile Londrei pentru ieșirea din spațiul comunitar. Nici noul minister însărcinat cu negocierea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunțat și prezentat ușor arogant de noul premier May, nu a mișcat un pai în ultima lună, din motive cel puțin hilare, neavând suficient personal angajat (sic!)!

Izolare: Fostul prim-ministru britanic D. Cameron și cancelarul german A. Merkel

Izolare: Fostul prim-ministru britanic D. Cameron și cancelarul german A. Merkel

Trăgând linie după această halucinantă aventură britanică, care în multe privințe aduce a dilemă shakespeareană, „to be or not to be, that is the question!”, nu putem decât să remarcăm lipsa de înțelepciune a clasei politice britanice, timorată de un populism ieftin și duplicitar, acceptat de dragul de a rămâne în grațiile unor alegători confuzi (conform statisticilor, accesările cetățenilor britanici pe motorul de căutare Google, după anunțarea rezultatului referendumului, în căutarea răspunsurilor la întrebarea What is the European Union?, au explodat). Adevăratele interese ale societății britanice și europene, starea durabilă de pace, constanta dezvoltare economică a întregului continent, dar și adevăratele teme ce ar fi trebuit să fie dezbătute și să primească răspunsuri și soluții, securitatea și noile provocări ale mileniului (încălzirea globală, terorismul, corupția) au fost aproape eludate de sloganurile împotriva imperfecțiunilor proiectului european, cu accent pe libera circulație a oamenilor. Fără doar și poate, e multă birocrație în Uniunea Europeană, e și multă risipă, încă nu sunt destule locuri de muncă, statele sunt asaltate de emigranți refugiați din țări sărace sau zone de conflict, clasa politică dezamăgește, societățile sunt polarizate, sărăcia din multe regiuni înspăimântă, a dispărut predictibilitatea economică a anilor ’70-’80, nu sunt clare toate soluțiile legate de viitorul construcției europene, dar nimic nu este ideal sau perfect pe lumea asta!

Va reuși Europa Unită să se reinventeze după această aventură a unuia dintre principalii săi piloni de susținere? Cea mai bună dovadă a interesului major pe care îl suscită ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar a fost chiar Summitul din luna septembrie a.c., de la Bratislava, considerat „primul post-Brexit”. Pe de altă parte, va izbuti Regatul Unit să găsească înțelepciunea de a accepta că a cedat unui impuls greșit, izvorât nu din rațiuni sociale, economice și de securitate, ci din populism și demagogie? Sunt semne că da. Viitorul, însă, trebuie să-l scriem împreună, oricât de dificil ar părea.
Anca Ştefănescu

Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Reporter: editura July - 8 - 2016 Comments Off on Un nou destin pentru românii din Marea Britanie?

Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, după 43 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, a trimis o undă de şoc în toată lumea şi în toate sectoarele vieţii publice, de la politică la pieţele financiare. O atenţie specială este manifestată în interiorul comunităților de români care muncesc în Regatul Unit și care brusc se găsesc pe „teritoriu necunoscut”.

1Care sunt efectele principale pe termen mediu şi lung derivate din această despărţire a UE de un stat membru? În primul rând, este în cumpănă coeziunea europeană. Acest pilon al unității continentului este unul fundamental și pentru muncitorii străini care se află pe teritoriul Marii Britanii și care consideră că vor fi afectați de ieșirea țării din blocul comunitar. O altă temă majoră la nivel european pe care a acutizat-o votul britanic este reformarea Uniunii Europene. Dar și aici există numeroase necunoscute pentru lucrătorii străini, inclusiv români: noua UE, prevăzută a fi „mai flexibilă”, va avea relații economice cu Marea Britanie de natură să le permită celor care încearcă să-și construiască un viitor în Regatul Unit să și poată face acest lucru?

Opinia publică și specialiștii estimează că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană îi va afecta pe români. Mai precis, pe cei care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pe cei care studiază acolo şi posibil chiar şi pe cei care vor să călătorească într-acolo. În esență, de negocierile care vor începe în perioada următoare între Londra și Bruxelles depinde situația românilor din Marea Britanie. Deocamdată, sunt vehiculate unele ipoteze în legătură cu ce s-ar putea schimba pentru cei circa 400.000 de români care muncesc pe teritoriul britanic, dintre care aproximativ 15% îndeplinesc condiţiile pentru a putea fi beneficiari de ajutoare sociale din partea statului britanic. Un alt exemplu: simpla călătorie în Regatul Unit s-ar putea complica; acum românii au nevoie doar de buletin, însă e posibil să devină obligatoriu paşaportul, poate chiar şi viza. De asemenea, dreptul la muncă ar putea fi restricţionat; românii vor avea din nou nevoie de permise de muncă? Totodată, studiile s-au putea scumpi. Pentru studenții români ar putea deveni tot mai greu accesibile granturile de studii, în primul rând prin restricționarea împrumuturilor.

Restricţii ar putea să fie impuse şi în ceea ce priveşte drepturile sociale. După cum se cunoaşte, în prezent, în Marea Britanie primesc ajutoare sociale 3.430 de români, potrivit datelor oficiale, ceea ce îi poyiționează pe compatrioții noștri abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii. Din toate aceste motive, printre românii din Marea Britanie au crescut temerile legate de viitor după vestea privind „Brexit”. „Românii au primit rezultatul cu stare de şoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu… Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că în momentul acesta aşteptăm să vedem ce va decide guvernul britanic”, sintetizează Cristina Irimia, de la organizația „Români în UK”, care atrage atenția că românii care nu au statut legal ar trebui să rezolve această problemă cu prioritate. „Ieşirea Marii Britanii din UE nu se va produce de azi pe mâine. Specialiştii evaluează la doi ani timpul în care se va negocia şi pot să vă asigur că România va negocia în aşa fel încât să avem gijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie”, dă asigurări președintele Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, UE plănuiește să nu se lase afectată de „Brexit”. Cât priveşte agenda extinderii, rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană nu va opri procesul, anunţă comisarul european pentru Politica europeană de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn: „Uniunea Europeană încă este angajată faţă de extindere, nu există nici un dubiu legat de asta. În ultimii ani, în Balcani s-au realizat multe lucruri şi nu ar trebui să fim obosiţi sau disperaţi în urma referendumului din Marea Britanie”. Iată, aşadar, un apel direct la statele din Balcanii de vest, să-şi păstreze speranţele şi să continue reformele pe calea integrării în familia europeană.