NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Balcanii în fierbere

Reporter: editura December - 6 - 2015 Comments Off on Balcanii în fierbere

Motto:„I-am primi cu plăcere,  dar suntem şi noi necăjiţi

Carol Roman

Carol Roman

Zona Balcanilor, parte importantă a Europei, parcurge şi ea zile frământate din cauza atât a unor motive interne, cât şi, în diverse cazuri, a relaţiilor dificile dintre vecini. O privire asupra situaţiei din câteva ţări balcanice atestă neîmpliniri economice urmate de nelinişte şi zbucium popular, generate de nivelul de trai scăzut. Aşa explică şi presa faptul că din Albania, un număr de 45.000 de cetăţeni au solicitat autorităţilor germane statut de refugiaţi, însă aproape toate cererile au fost respinse. Nici în Bosnia şi Herţegovina nu domneşte liniştea. Cooperarea dintre Serbia şi această ţară, eveniment notabil, în premieră, de la conflictul din anii 1990, a stârnit reacţia vehementă a autorităţilor din Republica Srpska, entitate a Bosniei dominată de sârbi. Aceasta se declară nemulţumită de faptul că partea sârbă a organizat o sesiune guvernamentală comună doar cu Consiliul de Miniştri al Bosniei-Herţegovina. În aceste condiţii de rivalitate internă, viitorul apare tot mai incert. Şi Bulgaria se confruntă cu probleme grele. Premierul Boiko Borisov încheie anul 2015 cu un echilibru fragil al economiei ţării sale şi cu urmările crizei bancare. Gradul înalt de îndatorare a sectorului corporatist, care atinge 110% din PIB, cu mult peste media statelor europene, presează în continuare asupra sistemului bancar. În plus, ţara are şi grave probleme energetice, nu doar din cauza sistării proiectului „South Stream”, ci şi din lipsa unor proiecte proprii, cum ar fi în domeniul electricităţii sau în cel al gazelor. În plus, coaliţia politică este departe de a fi solidă, aspect confirmat şi de rezultatele „fragmentate” ale ultimelor alegeri locale, din toamna acestui an. În Kosovo lucrurile au luat o turnură şi mai gravă. Parlamentul de la Pristina este blocat de mai bine de o lună din cauza opoziţiei la o serie de documente pe care premierul le-a semnat împreună cu autorităţile din Serbia şi Muntenegru, în anumite chestiuni de demarcaţie a frontierelor. Opoziţia cere ca partea kosovară să-şi retragă semnătura de pe aceste acte şi din această cauză a îngheţat pur şi simplu activitatea parlamentară, generând cea mai gravă criză de la declararea independenţei, din 2008. O altă ţară balcanică, Muntenegru, aşteaptă ca în luna decembrie să sosească momentul în care să fie invitată să se alăture NATO. Numai că sunt tot mai numeroase vocile care afirmă că progresele şi reformele sunt încă insuficiente, arată BalkanInsight. Astfel, următorul raport de ţară întocmit de Comisia Europeană ar putea evidenţia lipsa de rezultate în combaterea corupţiei şi în întărirea statului de drept. Ţara se vede astfel într-o poziţie delicată, cunoscându-se faptul că intrarea în Alianţa Nord-Atlantică este de cele mai multe ori o garanţie în plus pentru accesul în Uniunea Europeană.

Problematica balcanică este completată şi de valul de refugiaţi din Africa şi Orientul Mijlociu ce sosesc pe aceste tărâmuri: după câte se preconizează, Balcanii ar trebui să aibă rolul de tampon pentru migranţi, stăvilind calea acestor oameni spre Occident. Este notoriu faptul că Uniunea Europeană doreşte ca ţările din această zonă să nu mai lase ca potopul de năpăstuiţi să treacă direct peste teritoriul lor ci să reţină cât mai mulţi dintre aceştia. Evident, cine poate … Pentru cine nu, altfel se pun problemele… În ceea ce o priveşte, România, şi ea ţară balcanică aşteaptă sosirea imigranţilor din Italia, acceptaţi, deocamdată, de statul român. Urmează şi alţii, pe baza acordului de a contribui, alături de întreaga Europă, la rezolvarea pe cât posibil a acestei grave probleme ce ar putea avea efecte destabilizatoare. De altfel, ca o consecinţă a tragediei de la Paris, tot mai multe state europene manifestă o reacţie de respingere faţă de refugiaţi şi implicit pun sub semnul întrebării directivele de la Bruxelles.

Zona Balcanilor o duce destul de greu şi aşa, după cum se vede chiar şi din înşiruirea anterioară. De sute de ani, locuitorii acestor tărâmuri sunt trecuţi prin destine aspre.

Carol Roman