NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

BAKU – pe harta Europei

Reporter: editura January - 23 - 2014 Comments Off on BAKU – pe harta Europei

1La sfârşitul anului trecut m-am aflat în capitala Azerbaidjanului, Baku, oraş care îşi capătă tot mai mult un loc deosebit pe harta marilor evenimente europene: în anul 2012, aici s-a desfăşurat ediţia cu nr. 57 a Eurovisionului, iar acum, oraşul se pregăteşte intens pentru desfăşurarea Jocurilor Europene din anul 2015, după ce candidase pentru organizarea Olimpiadei din anul 2020. Baku, pe care l-am cunoscut în urmă cu puţini ani, se află într-o continuă modernizare şi extindere. Numeroase blocuri, altădată doar schele, erau terminate, altele în plină construcţie, înconjurate de ample zone verzi, deja amenajate. Traseele de circulaţie din interiorul oraşului, mult lărgite, pot concura uşor cu cele din Los Angeles sau Chicago. Bunăoară, bulevardul Heydar Aliyev ce străbate oraşul are şase benzi pe sens şi ar putea provoca invidia multor capitale occidentale. Toate clădirile vechi, masive, din epoca sovietică, au fost renovate, iar în plin centru s-au ridicat noi construcţii futuriste, de dimensiuni incredibile. Nu ar avea rost să mai amintim că pe aceste meleaguri sunt desfăşurate magazine moderne, de talia celor londoneze sau pariziene, care pot fi întâlnite şi în jumătatea nouă a oraşului, construite de la zero. Continuând o tradiţie, azerii îşi pun în valoare trecutul, mândrindu-se cu istoria lor; pretutindeni, statui sau monumente istorice luminate, împrejmuite de ample zone verzi, bine îngrijite.

Amintim că oraşul modern se întinde până către golful Baku, de unde pot fi văzute câteva insuliţe pitoreşti, iar ceva mai departe, o insulă construită pe piloni, în Marea Caspică. Evident, se simte sosirea unor importante investiţii, mai cu seamă din occident, odată cu dezvoltarea exploatărilor masive de petrol şi de gaze.

Mai amintesc că în zilele când m-am aflat în capitala azeră avea loc Adunarea de coordonare a Comitetului Organizator al Jocurilor Europene de la Baku, la care, alături de Spyros Kapralos, se afla doamna Mehriban Aliyeva, soţia preşedintelui ţării, la rândul său un important om politic pe scena azeră.

3În perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2013, s-a desfăsurat la Baku cea de-a III-a ediție a Forumului Internațional Umanitar, care a reunit elita culturală şi academică mondială. Participarea la această reuniune a fost impresionată: şapte foști președinți de stat, 13 laureați ai Premiului Nobel, peste 100 de personalități publice și politice de talie internaţională, în total 800 de participanți din 65 de țări și reprezentanți a cinci organizații internaționale. Au fost dezbătute numeroase probleme umanitare, perspective şi provocări ale secolului XXI în realităţile unei lumi globalizate. Reprezentând vârfuri ale unor domenii importante din cadrul ştiinţelor sociale şi ale naturii, organizatorii şi participanţii la acest Forum au reuşit să atingă o ţintă ambiţioasă, şi anume să alcătuiască o nouă agendă umanitară ce ar urma sa fie luată în considerare la scară internaţională.

În cadrul Forumului au fost organizate mese rotunde pe teme arzătoare ale contemporaneităţii. Amintim câteva: tehnologii convergente și conturul viitorului, aspecte umanitare ale dezvoltării economice, inovațiile științifice și transferul lor în educație, multiculturalism și originalitate; identitate națională în postmodernism, dezvoltare durabilă și civilizație ecologică; probleme actuale ale mass-media în contextul globalizării rețelelor de informare.

Pentru participanți au fost pregătite o serie întreagă de programe cu scopul de a le face cunoscută moștenirea culturală și artistică a Azerbaidjanului și de a-i familiariza cu orașul Baku și alte regiuni ale țării.

Remarcam în mod special prezenţa preşedintelui Ilham Aliyev, care, în deschiderea lucrărilor, a marcat necesitatea reorganizării sistemului instituţiilor internaţionale, în sensul creşterii autorităţii şi puterii de acţiune a acestora.

România a participat la lucrările celui de al treilea Forum Internaţional Umanitar de la Baku cu o agendă inovatoare. În cuvântul său rostit în sesiunea plenară a Formului umanitar, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, şi-a exprimat regretul faţă de marginalizarea ştiinţelor umaniste şi a criticat orientarea către „rentabilizarea cunoaşterii”. S-a făcut remarcată şi participarea activă la lucrări a prof. dr Anton Caragea, direcor al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Cooperare Economică, precum şi a domnului Alexandru Giboi, director general al Agerpres. Revista „Balcanii şi Europa”, pe care am reprezentat-o, a avut convorbiri şi a realizat interviuri cu dr. Rene H.M. van der Linden, senator olandez, cu prof. Joseph Mifsud, director al „Academiei de Diplomaţie” din Londra, cu Ellie Haworth, director de proiecte la „BBC”, cu David Parry, director al companiei de producţii culturale „Allting ” din Londra, cu Teodora Peeva, redactor şef al ziarului „Sega” din Sofia.

Carol Roman

VOCAŢIE INTERNAŢIONALĂ

Reporter: editura March - 21 - 2011 Comments Off on VOCAŢIE INTERNAŢIONALĂ

Cu prilejul înmânării Premiului „Omul Anului 2010”

de către revista „Balcanii şi Europa”

 

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, ES Ilham Aliyev, a primit delegaţia condusă de dl. Nicolae Dumitru, preşedintele NIRO Investment Group.

 

 

Din delegaţie au mai făcut parte publicistul Carol Roman, directorul revistei „Balcanii şi Europa” şi Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României.

În calitate de şef al delegaţiei sosite la Baku pentru a înmâna preşedintelui azer Premiul acordat de revista „Balcanii şi Europa”, ce face parte din NIRO Investment Group, dl. Nicolae Dumitru, preşedintele grupului de firme NIRO, şi-a exprimat recunoştinţa pentru oportunitatea de a decerna Premiul „Omul anului 2010” ES preşedintelui Ilham Aliyev. El a subliniat că şefului statului azer i-a fost acordat acest premiu în urma deciziei unanime a unui juriu format din academicieni, ziarişti, avocaţi şi cadre universitare, avându-se în vedere marile succese obţinute de Republica Azerbaidjan în evoluţia social-economică a ţării, în pofida crizei financiare mondiale. Dl. Nicolae Dumitru şi-a arătat convingerea că parteneriatul strategic şi relaţiile de prietenie dintre România şi Azerbaidjan se vor dezvolta.

Preşedintele Ilham Aliyev şi-a exprimat recunoştinţa pentru premiul „Omul anului 2010” şi a menţionat că distincţia acordată de revista „Balcanii şi Europa” se constituie într-un indicator al bunei colaborări dintre cele două ţări şi al înaltei aprecieri de care se bucură paşii făcuţi până în prezent. Preşedintele Aliyev a mai adăugat faptul că relaţiile dintre Azerbaidjan şi România se dezvoltă cu succes pe multiple planuri, cuprinzând numeroase domenii – politic, economic, cultural, ştiinţific şi umanitar. Excelenţa sa a ţinut să sublinieze în mod special importanţa pe care o acordă vizitelor reciproce, la nivel înalt, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Remarcând că România este una din cele mai apropiate ţări prietene ale Azerbaidjanului, Preşedintele Ilham Aliyev a accentuat semnificaţia diferitelor documente politice şi economice semnate între ţările noastre şi îndeosebi a acordului privind Parteneriatul Strategic, care va fi urmat de înţelegeri menite să contribuie la dezvoltarea celor două ţări.

 

 

Explicatie foto

Vizita delegaţiei conduse de dl. Nicolae Dumitru, preşedinte al NIRO Investment Group şi momentul înmânării Premiului „Omul Anului 2010” au fost transmise de mai multe posturi de televiziune azere, iar presa i-a dedicat numeroase articole.