NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

25 de ani de independență: rezultate preliminare

Reporter: editura July - 6 - 2017 Comments Off on 25 de ani de independență: rezultate preliminare

Pe data de 18 octombrie 1991 Consiliul Suprem al Republicii Azerbaidjan a adoptat Actul Constituțional privind Independența de Stat. Aceasta a marcat restaurarea statalității Azerbaidjanului, după 71 de ani de apartenență la URSS. La data de 29 decembrie 1991, a avut loc un referendum național pentru a determina atitudinea națiunii faţă de Actul Constituțional cu privire la Independență, iar 95 la suta din cetățenii eligibili au votat pentru. Oamenii din Azerbaidjan s-au pronunţat fără echivoc în favoarea statalității lor. În mai 1992, Milli Majlis (Adunarea Națională) a Azerbaidjanului a adoptat atributele statului independent – imnul, drapelul și stema.  

E.S Dl. Farid ABDINBAYOV

La scurt timp, țara s-a confruntat cu o amenințare reală de a pierde statalitatea sa încă fragilă: agresiunea militară în continuă expansiune a Armeniei a fost agravată de acţiuni distructive evidente şi ascunse ale statelor apropiate și mai îndepărtate, ce urmăreau propriile interese în regiune. Escapadele acestora au dus la conflicte politice interne și acțiuni separatiste. Dar întoarcerea experimentatului lider politic Heydar Aliyev la putere, a ajutat Azerbaidjanul să-și redreseze situația. Din nefericire, agresiunea armeană continua – aproape 20% din teritoriul Azerbaidjanului a fost ocupat, un milion de cetățeni azeri au devenit refugiați și persoane strămutate intern, și zeci de mii au fost ucise și rănite, capturate și torturate în război. Astăzi, restabilirea integrității teritoriale și a suveranității țării este cea mai importantă misiune a statului, care a fost subliniată în mod repetat de către Președintele Ilham Aliyev. 

În ciuda tuturor dificultăților, Republica Azerbaidjan a devenit una dintre principalele țări din regiune în privința unor anumite aspecte politice și economice. Timp de mai mulți ani, Azerbaidjanul a fost printre liderii mondiali datorită ritmului de creștere economică. Proiectele energetice regionale de proporții, cum ar fi conductele de petrol si gaze Baku-Tbilisi-Ceyhan și Baku-Tbilisi-Erzurum, dezvoltarea zacământului de gaze naturale Shah Deniz din Marea Caspică, precum și proiectele TAP și TANAP, au schimbat în mod semnificativ atât situația economică, cât și situația geopolitică din regiune. Proiecte precum calea ferată Baku-Tbilisi-Kars și coridorul de transport Nord-Sud vor consolida și mai mult rolul Azerbaidjanului ca punct central de tranzit internațional.  

Au fost luate măsuri importante pentru diversificarea economiei Azerbaidjanului și reducerea dependenței de energie. Lansarea pe orbită a primului satelit de telecomunicații din Azerbaidjan a fost una dintr-o serie de astfel de inițiative. De asemenea, în țară sunt implementate proiecte de infrastructură de mari dimensiuni.  

Azerbaidjanului i-a fost predestinat să câștige independența de două ori pe parcursul aceluiaşi secol. Prima Republică a durat mai puțin de 2 ani la începutul secolului trecut, dar, în ciuda unei astfel de perioade scurte de timp, experiența primului stat democratic din întregul Orient Musulman a fost de o importanță istorică primordială. Republica Azerbaidjan din prezent exista timp de un sfert de secol și joacă un rol tot mai activ pe arena internațională. Astăzi, misiunea primordială este de a restabili integritatea teritorială a țării și, astfel, de a asigura ireversibilitatea independenței sale de stat. 

Prietenia istorică dintre România și Azerbaidjan datează înca din secolul al XV-lea. În 1473, domnitorul român Ștefan cel Mare și conducătorul statului Azerbaijan Akkoyunlu, la acel moment Uzun Hasan, au semnat Tratatul Alianței. România a recunoscut independența Azerbaidjanului la 11 decembrie 1991. Relațiile diplomatice dintre Azerbaidjan și România au fost înființate la 19 iunie 1992. 

Relațiile dintre cele două țări au la bază rădăcinile istorice și spiritul de cooperare și parteneriat. Acordul de stabilire a parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și România (28 septembrie 2009) și Planul comun de acțiune privind realizarea parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și România (18 aprilie 2011) au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea ulterioară a parteneriatului și cooperarării dintre cele două țări. 

 
E.S Dl. Farid ABDINBAYOV,  

Ambasador al Republicii Azerbaidjan în România 

 

AGENDA

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on AGENDA

Noul ambasador al Federației Ruse la București

Primire la Cotroceni

Cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către Oleg Sergheevici Malghinov, noul ambasador al Federației Ruse la București a avut loc o convorbire cu președintele României, Traian Băsescu. Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului relațiilor bilaterale, atât șeful statului, cât și noul ambasador al Federației Ruse, subliniind interesul pentru creșterea nivelului și substanței dialogului politic dintre cele două state, pe baza unei abordări comune constructive, întemeiată pe încredere și spirit de cooperare – evidențiază un comunicat al Președinției.


Marmara Group Fundation

Al 15-lea Summit Economic Eurasia

desfășurat în zilele de 10,11,12 aprilie 2012

Sesiuni (Istanbul):

Economie, Ecologie şi Dezvoltare durabilă. Nivelul actual al lumii obligă din ce în ce mai multe state, corporaţii și persoane fizice să dobândească o competitivitate de durată, printr-o căutare de performanțe.

Energie. Consumul de energie, securitate şi durabilitate. Subiecte: Proiectul Blue Stream; norme noi de energie în afara industriei.

Dialogul Intercultural. Prezenți la dezbateri clerici de rang înalt (islamici, credinţe creştine, evrei şi budiști). Coexistențe în diversităţi culturale: tratate şi declarații.

Femeia 2012: o căutare a viitorului. O economie reală la nivel mondial poate fi menţionată pentru prima dată în istorie, în care femeile sunt, însă, discriminate din multiple cauze.

3 Continente şi o Mare (Izmir)

Sesiune a preşedinţilor de state, actuali şi foști, efectuată în cooperare cu Camera de Comerţ din Izmir. Se discută în mod special despre foamete, sărăcie şi şomaj.

Continuă confirmarea participanților la Summit: președinți de state, președinți de Adunări parlamentare și Senat, Prim-miniștri și miniștri, ambasadori și alte oficialități din lumea afacerilor și din perimetrul social-cultural.


Amintiri dureroase pentru Azerbaidjan

Ambasada Republicii Azerbaidjan în România a organizat, în colaborare cu Ambasada Turciei și Asociația Scriitorilor din București, o conferință cu tema „Rolul dialogului constructiv în promovarea coexisteței pașnice a națiunilor: studiu de caz – Azerbaidjan”. Evenimentul s-a derulat la Hotelul Ramada Nord, după ce a fost mutat, fără preaviz, de la Uniunea Scriitorilor de pe Calea Victoriei.

Cu acest prilej a fost comemorat masacrul civililor azeri de către armeni, în ziua de 26 februarie 1992, în localitatea Hocali din regiunea Karabah, ceea ce constituie o pagină neagră în istoria omeniri. Referindu-se la acesta, dl. Anar Șükürov, consilier al Ambasadei Azerbaidjan la București, în expunerea sa a arătat că aproape un milion de azeri au fost nevoiți să-și părăsească pământurile natale și să trăiască, de 20 de ani, în exil, după uciderea în masă a azerilor. În continuare și-au expus opiniile dl. Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor din București, dl. Vasile Simileanu, editor „Geopolitica Magazine”, prof. dr. Kamer Kasim, expert în cadrul Organizației Internaţionale de Cercetare Strategică, dl. Dumitru Bălan, președinte al Asociației de Prietenie România – Azerbaidjan, precum și Andrada Dinu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Rememorând această tragedie, una din cele mai oribile ce au avut loc în secolul XX, care continuă să îndurereze zeci de mii de familii azere, s-a subliniat, în același timp, necesitatea condamnării publice a acestui masacru precum și desfășurarea unor tratative care să țină seama de hotărârile importante luate pe plan internațional în această problemă.