NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Bilanţ diplomatic fructuos

Reporter: editura November - 2 - 2014 Comments Off on Bilanţ diplomatic fructuos

Înainte de plecarea din ţara noastră, am adresat câteva întrebări E.S. ÖMŰR ŞŐLENDIL, Ambasador al Turciei şi E.S. Dr. MICHAEL SCHWARZINGER, Ambasador al Austriei, care, de-a lungul anilor petrecuţi în România, s-au aflat printre colaboratorii şi prietenii revistei „Balcanii şi Europa”.

1.1. După ce aţi petrecut un număr de ani în România şi aţi contribuit la dezvoltarea relaţiilor multilaterale dintre ţările noastre, am dori să cunoaştem câteva impresii cu care plecaţi din Bucureşti.

2. Întrucât publicaţia noastră împlineşte în curând 15 ani de apariţie, am dori să ne faceţi o scurtă apreciere asupra revistei, îndeosebi în lumina colaborării pe care aţi desfăşurat-o cu publicaţia noastră, încununată şi cu primirea unui premiu anual al revistei.

1. Din luna mai 2011 îndeplinesc funcţia de Ambasador al Republicii Turcia în România. În timpul mandatului meu, personalul Ambasadei, oamenii de afaceri şi conaţionalii noştri turci şi tătari care constituie o punte a prieteniei între ţările noastre au depus eforturi, atât cât ne-a stat în putinţă, pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile dintre noi, care sunt de fapt perfecte.

În această perioadă, preşedinţii Turciei şi României au ridicat la cel mai înalt nivel relaţiile dintre noi, prin semnarea, în decembrie 2011, la Ankara, a documentului „Parteneriatului Strategic”. În luna martie 2013 s-au făcut paşi concreţi pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor „Parteneriatului Strategic”, prin semnarea, de către miniştrii noştri de Externe, a „Planului de acţiune”.

Sunt recunoscător pentru prietenia şi colaborarea manifestată faţă de mine şi familia mea, faţă de membrii Ambasadei, dar, şi mai important, faţă de conducătorii şi poporul turc, întotdeauna şi la toate nivelurile, în perioada în care m-am aflat în România.

Am deplina convingere că şi de acum înainte atât relaţiile noastre bilaterale, cât şi colaborarea în cadrul platformelor internaţionale se vor dezvolta şi mai mult.

2. Am fost deosebit de fericit să primesc Premiul Vocaţia dezvoltării regionale”, pe anul 2013, pe care revista „Balcanii şi Europa”, care desfăşoară o activitate valoroasă de 15 ani, a binevoit să mi-l acorde. Nu am nici o îndoiala că revista „Balcanii şi Europa”, care reflectă evoluţiile din spaţiul balcanic – care şi-au păstrat întotdeauna importanţa istorică în plan mondial – şi, în acest cadru, reflectă îndeaproape şi aprofundat relaţiile dintre Turcia şi România, îşi va continua cu succes viaţa publicistică.

1.Atât Austria, cât şi România sprijină perspectiva europeană a statelor balcanice de vest. România şi-a exercitat într-un mod exemplar preşedinţia Organizaţiei regionale SEECP, iar Austria preşedinţia Iniţiativei Central Europene. SEECP reprezintă Procesul de Cooperare în Europa de Sud – Est. Iniţiativa Central – Europeană (ICE) a luat fiinţă în 1989, ca forum interguvernamental pentru politică, economie şi cultură a celor 18 state membre. Pe parcursul deţinerii preşedinţiei, România a sprijinit integrarea europeană a tuturor statelor din regiune, prin îndeplinirea criteriilor de adeziune. Îmbucurător este faptul că România şi Austria s-au coordonat extraordinar de bine pe parcursul deţinerii celor două preşedinţii.

2.Ambele organizaţii au priorităţi şi puncte tari specifice, care, însă, nu se întrepătrund. Una din ideile preşedinţiei austriece a fost aceea de a întări relaţia cu Strategia UE pentru regiunea Dunării şi de a căuta sinergii. Strategia UE pentru regiunea Dunării s-a născut dintr-o iniţiativă comună a României şi Austriei. Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că nu doar ţările riverane pot participa la aceasta, ci şi acele ţări ale căror râuri se varsă în Dunăre. Nu trebuie să fie nici membre UE, ceea ce reprezintă o uşă deschisă statelor vest-balcanice. O altă activitate multilaterală comună a reprezentat calitatea simultană de membru, al Austriei şi a României, la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Acest Consiliu nu vizează doar regiunea, ci tratează problemele globale privind drepturile omului.

2.Apreciez foarte mult revista „Balcanii şi Europa“ pentru relatările consecvente şi comentariile referitoare la Balcani, care reprezintă o regiune importantă, însă nelipsită nici astăzi de probleme. Nu ne putem distanţa de acestea şi ar fi greşit dacă le-am trata cu superficialitate. Buna cunoaştere a geografiei şi istoriei ajută la înţelegerea poziţiilor şi părerilor contradictorii. Astfel, Europa trebuie să trateze pre-aderarea tuturor statelor din regiune cu maximă seriozitate, pentru a nu rămâne fără rezultate.

La toate acestea, revista „Balcanii şi Europa” aduce o contribuţie remarcabilă. Mai amintesc că acasă păstrez frumoasa statuetă cu stea din 2011, Premiul primit din partea publicaţiei, care îmi va aminti mereu de dumneavoastră şi de revista pe care o coordonaţi. La mulţi ani şi mult succes în continuare!

Relaţii culturale de tradiţie

Reporter: editura October - 15 - 2010 Comments Off on Relaţii culturale de tradiţie

Iubitorii muzicii din ţara noastră au avut ocazia să participe, în această toamnă, la un eveniment muzical important, ce a avut loc la Ateneul Român, şi care a reunit un mare număr de pasionaţi ai genului – Festivalul Internaţional „Johann Strauss”, ajuns la cea de-a IX-a ediţie. De altfel, Viena şi Bucureştiul au fost şi sunt legate prin relaţii culturale tradiţionale, care în ultimul deceniu au luat o mare amploare. Este meritul Asociaţiei Române a Iubitorilor Valsului „Johann Strauss“, condusă de doamna Josefina Rodica, de a fi reuşit, în timpul unor restricţii economice, să organizeze, an de an, un festival internaţional ce poartă numele marelui compozitor vienez.

Nouă ediţii, o evoluţie prestigioasă

Muzica lui Johann Strauss este cea care a adus laolaltă, de-a lungul celor nouă ediţii de festival, muzicieni şi iubitori de vals din întreaga lume. În august 2002, când a avut loc, la Bucureşti, prima ediţie a manifestării culturale de înaltă valoare, Asociaţia Română a Iubitorilor Valsului „Johann Strauss“ a beneficiat, în pregătirea evenimentului, de concursul activ al Societăţii Vieneze „Johann Strauss“ şi al Institutului de Cultură Austriaco-Român.

La acea primă ediţie au participat peste 70 de oaspeţi din străinătate, care s-au deplasat în România special pentru a lua parte la evenimentul cultural. Au venit aici membri ai societăţilor „Johann Strauss“ din Austria, Marea Britanie, Suedia şi Japonia. În 2003, Festivalul Internaţional „Johann Strauss“ s-a desfăşurat pe scenele din Timişoara, iar un an mai târziu, în 2004, melomanii au putut lua parte la a treia ediţie a evenimentului, găzduită, de această dată, de scena din Oradea. Cele două oraşe au fost alese datorită vieţii culturale bogate şi a numărului mare de melomani care locuiesc aici. În 2005, la cea de-a patra ediţie, Festivalul s-a întors pe scenele bucureştene. Profesorul Franz Mailer, preşedinte de onoare al Societăţii Vieneze „Johann Strauss“ şi, totodată, preşedinte de onoare al Festivalului românesc, declara: „Mă bucur că festivalurile româneşti au loc în strânsă colaborare cu Societatea Vieneză «Johann Strauss» şi sper că această cooperare armonioasă să fie exemplu şi să contribuie la viitoare relaţii mai strânse între statele noastre, într-o Europă Unită“. Programul festivalului a cuprins, printre altele, un recital la orgă susţinut de artistul britanic Donald Mackenzie, decernarea premiilor de Excelenţă ale Asociaţiei Române a Iubitorilor Valsului „Johann Strauss“, o „Seară Vieneză“ cu soprana Pauline Pfeffer şi tenorul Peter Widholz, iar concertul de închidere s-a desfăşurat sub bagheta dirijorului român Iosif Ion Prunner. În august 2006, Festivalul Internaţional „Johann Strauss“ şi-a găsit scenă, din nou, în Capitala României, pentru ca, în 2007, bucurându-se de buna colaborare cu Opera Naţională Română din Timişoara, evenimentul să se desfăşoare pe scena bănăţeană, sub conducerea maestrului-tenor Corneliu Murgu, directorul general al instituţiei de cultură. Ediţia timişoreană a festivalului a fost un omagiu adus profesorului Franz Mailer, care s-a aflat, timp de patru decenii, în fruntea Societăţii Vieneze „Johann Strauss“ şi care, timp de patru ani, fusese preşedinte de onoare al primelor patru ediţii ale Festivalului Internaţional din România. Cea de-a şaptea ediţie s-a desfăşurat în Cluj-Napoca, inima spiritualităţii ardelenilor de pretutindeni. Prin aceasta, oraşul, aflat aproape de Viena, Praga şi Budapesta, s-a transformat, în 2008, în Capitala Mondială a Valsului. Dintre personalităţile prezente la aproape toate ediţiile Festivalului ţinem să amintim pe muzicologul Francisc László, doamna doctor Berta Braun, cunoscuta realizatoare TV Simonffy Katalin, dirijorul japonez Ozaki Shinya, poeta Sifora Sava şi fotograful JakabTibor. În 2009, Festivalul Internaţional „Johann Strauss“ se întoarce pe scenele bucureştene. Desemnat pentru a treia oară preşedinte de onoare al Festivalului Internaţional „Johann Strauss“, dipl. ing. Gerhard Egermann nota: „Sunt bucuros că am contribuit la aceste evenimente de înaltă ţinută artistică, datorită unor interpreţi de mare valoare din România, Austria şi alte state europene, care au încântat publicul. În mod special, am contribuit la promovarea operei Regelui Valsului Românesc – Iosif Ioţa Ivanovici, punând în evidenţă contribuţia României, alături de alte ţări dunărene, la tezaurul culturii europene“.

Ediţia 2010 a Festivalului, găzduită de incinta deosebită a Ateneului Român, a fost un nou omagiu adus valsului. „Aşa cum austriecii îl au pe Johann Strauss, noi îl avem pe Iosif Ivanovici. Nu vom conteni să-l facem cunoscut, prezentându-i întreaga creaţie componistică”, a menţionat d-na Josefina Rodica, preşedinte al Asociaţiei Iubitorilor Valsului “Johann Strauss” din România.