NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Pagini din evoluția zbuciumată a „aurului negru”

Reporter: editura August - 9 - 2020 Comments Off on Pagini din evoluția zbuciumată a „aurului negru”
II. Căldură, mișcare, interese militare

Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, sociale, politice, financiare și strategice ale lumii, după mai bine de 150 de ani de când intra masiv în scena societății omenești. Izvor de lumină, prin proprietățile sale unice, „aurul negru” este și sursă de întuneric, date fiind războaiele pe care le-a generat. Din păcate, aceste aspecte sunt departe de a se fi încheiat în ceea ce este numit în istorie „epoca petrolului”.

Automobil marca Ford, 1910

Atunci când vizionarii secolului XX s-au gândit că, dacă tot poate lumina, petrolul ar putea să și încălzească, se aflau tot într-un fel de revoluție a energiei mai curate, de tipul celei care se înregistrează și în prezent. Spre deosebire de cărbune, petrolul era mult mai curat, ocupa mai puțin spațiu, se transporta mai ușor, nu lăsa cenușă și nu presupunea munca până la istovire a fochiștilor. Așadar, avantaje pe toată linia. De aici până la felul în care britanicii, campioni mondiali ai comerțului pe apă, au imaginat funcționarea motoarelor cu petrol nu a mai fost decât un pas. „Petrolul mărește valoarea unei flote cu 33%. Datorită acestuia este posibil să se facă plinul în afara porturilor”, nota tânărul ofițer de Marină John Fisher, care avea să devină Prim Lord al Amiralității și o efigie a schimbării radicale a flotei britanice în jurul noului combustibil*. 

Prima sondă petrolieră din lume, la Lucăceşti-Bacău, România

De partea cealaltă a Atlanticului, americanii, care deja începuseră să încălzească cu petrol cuptoarele brutăriilor și cazanele locomotivelor de pe calea ferată Hudson, au extins acest combustibil la navele comerciale și de luptă. Petrolul se dovedea de zece ori mai puternic decât cărbunele și genera o nouă revoluție. Impresionat, însuși Napoleon al III-lea, împăratul avangardist al francezilor, s-a urcat într-o locomotivă alimentată cu petrol pentru a se deplasa într-o tabără. Acestui combustibil considerat remarcabil i se făcea publicitate inclusiv la cel mai înalt nivel în toată lumea și a fost doar o chestiune de timp până când a pus în umbră celelalte surse de energie. 


La Expoziția Universală de la Paris, din 1889, industriașul Armand Peugeot observa pe Sena o barcă „auto-mobilă” care funcționa cu un motor Daimler, pe bază de petrol. Fabricantul francez de biciclete ia legătura cu inventatorul german, care îi prezintă primul motor cu ciliondri dispuși în V, iar cei doi cad de acord ca Peugeot să monteze vehicule echipate cu motoare Daimler. Anul 1890 consemna lansarea pe piață a primelor două astfel de mașini, automobilul devenea produs comercial, iar petrolul era energia care punea lumea în mișcare, pe sol, în aer și pe apă. Dar, în timp ce noul combustibil cucerea definitiv lumea și genera industrii și tehnologii noi, tot mai avansate, precum și o competiție acerbă între marii industriași, liderii politici predispuși spre conflicte își făceau calcule militare tot în jurul petrolului. 

România exporta benzină în toată lumea, în secolul al XIX-lea, din rafinăriile de la Ploiești

În ce privește România, țară în care resursele de petrol erau exploatate încă de pe vremea romanilor care cuceriseră Dacia, se poate consemna un alt pionierat, care a generat iluminarea în premieră mondială cu petrol a Bucureștilor: în 1840 era construită prima sondă petrolieră din lume la Lucăceşti-Bacău. La scurt timp, era edificată prima rafinărie cu instalaţie modernă de pe planetă, la Râfov, lângă Ploieşti. România a fost prima ţară din lume care, începând cu anii 1900, exporta benzină în toate colţurile lumii. Tot în primul deceniu al secolului XX, la Câmpina se înfiinţa prima şcoală de maiştri sondori si rafinori din lume. Pregătirea acestora era la un nivel atât de avansat, încât muncitorii erau solicitați în străinătate. În perioada de înflorire de după Primul Război Mondial, România ocupa locul al II-lea în lume pentru atingerea cele mai mari adâncimi de extracţie, obiectiv realizat în judeţul Prahova. Dar aceste performanțe aveau să pună țara la grea încercare: ascensiunea lui Hitler și Al Doilea Război Mondial vor avea ca unul dintre nodurile majore de interese tocmai petrolul românesc.


 „Istoria petrolului”, René Sédillot