NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Adevărul nu poate fi măsluit (II)

Reporter: editura October - 9 - 2019 Comments Off on Adevărul nu poate fi măsluit (II)

După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam atunci de marile planuri de subjugare a Europei (interesații sunt mulți și diverși, de la state la corporații). Martie 1990 a fost un moment de încercare a rezistenței statului român, aflat într-o situație inconfortabilă, după schimbarea de sistem din decembrie 1989. Din lipsă de motivație reală, din cauza instinctului politic excepțional al majorității populației, fie românești, fie maghiare, datorită reținerii și mai ales a fermității instituțiilor de forță, provocarea a eșuat. Dar România nu a fost uitată, ci asupra ei s-a aplicat un „plan B”. A început un proces îndelung și minuțios de decredibilizare a statului, de subminare a încrederii în instituțiile democrației.

Propagandă revizionistă la Cimitirul Militar Internațional de la Valea Uzului

Ce legătură au aceste evenimente cu incidentul de la Valea Uzului? Această legătură există, în vreme ce, pas cu pas, se construiește o realitate virtuală 100%, conform unei viziuni maghiaro-centriste. Se inventează o regiune istorică, Ținutul Secuiesc, care nu a existat niciodată, dar care este un suport ideal de identificare, se lansează steagul secuiesc, la fel de fundamentat cât este și Ținutul. Idei de autonomie, de la autonomia administrativă, fiscală, la autonomia teritorială devin subiecte obișnuite. Un mecanism verificat, de obișnuire a opiniei publice cu năzbâtiile naționaliste a tot felul de cercuri și organizații, locale sau de import (vezi Mișcarea celor 64 de comitate), folosit de alții în alte situații. De la autonomiile Ținutului Secuiesc s-a trecut la autonomia Partium ori a tuturor comunităților maghiare, autonomia Transilvaniei nu ajunge, e nevoie de tutela Ungariei asupra Transilvaniei.

 

Panou în Județul Covasna

Pe de altă parte, se cultivă diferențele culturale sau istorice. Cât de profund a fost asimilată această operațiune de intoxicare și învrăjbire interetnică? Aflăm din imaginile realizate de dl. George Simion, un tânăr candidat independent pentru Parlamentul European, în timp ce se uita la crucile acoperite cu saci de gunoi din Cimitirul Militar Internațional de la Valea Uzului, județul Harghita. Domnul Simion este agresat de câțiva cetățeni români de origine maghiară (accentul lor spunea acest lucru), iar între doi pumni era întrebat: Știi că ești pe un drum Județean din Harghita? Ce cauți pe un drum județean din Harghita? 


Aceste cuvinte spun totul despre ce viitor doresc militanții pentru autonomie din secuime și din altă parte. De fapt, bărbații nervoși și agresivi îi spuneau cu alte cuvinte ceea ce se strigă des în Gheorgheni și Sfântu Gheorghe: „Ținutul Secuiesc nu e România!”. Și totuși, va trebui să fim realiști și să fim de acord cu realitatea istorică, și anume că toată România e România


Eugen Uricaru