NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Savantul român Henri Coandă

Reporter: editura November - 16 - 2018 Comments Off on Savantul român Henri Coandă
Avem cu ce ne mândri de-a pururi

Am avut șansa de a-l fi cunoscut mai îndeaproape, prin anii 1969-1970, pe renumitul savant român Henri Coandă, (după cum îi plăcea să sublinieze ori de câte ori avea ocazia), atât în zilele întoarcerii sale din Anglia, cât și după aceea. 

La sosirea in Bucuresti – 1967 (Agerpres)

L-am vizitat adesea în casa sa, la care ținea extrem de mult, situată vizavi de Hotelul Minerva. Avea satisfacția că îi fuseseră recunoscute profundele sale cunoștințe, fiind numit chiar director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST). Strădaniiile sale au fost apreciate și în anul următor, când devenea membru al Academiei Române. 


A avut și zile grele, de mari frământări, deoarece i se făcuseră o seamă de promisiuni, dar, odată cu stabilirea sa în București, treptat, a început să fie tratat cu o oarecare indiferență, care l-a durut și despre care mi-a vorbit adesea. Savantul năzuia spre o deschidere amplă: în acele zile i se promisese și pregătea înființarea unui „Institut al inteligenței românești”, pentru care s-a zbătut mult, fiind susținut de oameni de cultură, artiști, profesori, academicieni, care îl vizitau în toate orele zilei. 

Henri Coandă

Se fălea cu înaintașii săi celebri, proveniți din țară, despre care mi-a relatat cu multă căldură și dăruire, în cursul unor convorbiri consemnate ulterior în interviuri publicate în presa română a acelor timpuri. Îmi vorbea cu patos despre inginerul Gogu Constantinescu, Traian Vuia și Aurel Vlaicu. În cortegiul evocărilor a intrat și renumitul inginer Anghel Saligny, făuritor al sistemului de poduri metalice de peste Dunăre și Borcea, precum și inițiator al reașezării, pe baze moderne, a Portului Constanța. Au fost evocați, printre alții, și prietenul său de faimă mondială, M. Costiescu-Ghica, scriitor, matematician, inginer şi istoric, matematicienii Gh. Bothezatu, Serghiescu. Își amintea și de sensibila poetă care a fost Elena Văcărescu, care a desfășurat o susținută muncă în diplomație, la Liga Națiunilor, la Geneva, alături de marele diplomat român Nicolae Titulescu. Îmi vorbea cu căldură și despre genialul Brâncuși, despre doctorul Gheorghe Marinescu, întemeietorul școlii românești de neurologie, despre ilustrul sociolog Dimitrie Gusti sau despre gigantul Nicolae Iorga.


Coandă avea mulți prieteni, admiratori, emuli. Într-o bună zi a consimțit și mi-a scris „Un punct de vedere” pentru ediția a II-a a anchetei mele internaționale „Printre laureații Premiului Nobel”. Textul său era frumos, inteligent, dar… șopârlos. Deși Ceaușescu îl onorase pe ilustrul Coandă, britanicul din el, obiectiv, gen BBC, nu se astâmpărase și umblase, între cuvintele sale, la sfânta aluzie. Nu suporta grandomania și, în genere, orice exagerare ce însemna pentru domnia sa „o abatere gravă și necuviincioasă de la normalitate”. Ce scria savantul la sfârșitul prefeței pentru amintitul volum: „Fiecare epocă își alege celebritatea sa. Dacă aceasta este legată de vreo dezlegare a unei enigme a naturii, atunci este normal să se ivească publicitatea, pentru a o împărtăși omenirii. Dar nu trebuie să se abuzeze de publicitate”. Asemenea cuvinte lansate în plină epocă de preamărire și de cult al personalității cădeau greu, puteau aduce mari necazuri. Din fericire, directorul editurii, sesizat de subalterni, a consimțit să publice integral textul inclus și manuscrisul lui Coandă. 

Astăzi, principala poartă aerienă de intrare în țara noastră se numește Aeroportul Internațional Henri Coandă. Savantul a plecat dintre noi la vârsta de 86 de ani, în toamna anului 1972, iar rândurile sale evocate ni-l amintesc așa cum a fost, un reputat om de știință, o personalitate apreciată internațional, un gânditor curajos, sensibil, iubitor al meleagurilor străbune. 
 

Carol Roman

Craiova – Lazio: Republica artiştilor şi poeţilor

Reporter: editura August - 23 - 2017 Comments Off on Craiova – Lazio: Republica artiştilor şi poeţilor

Cea de-a V-a ediţia a Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu” a avut loc nu la Craiova, ca de obicei, ci în Italia şi a fost dedicată marilor poeţi romantici Mihai Eminescu şi Giacomo Leopardi. Această „deplasare în spaţiu” a festivalului şi a poeţilor-participanţi din România şi încă 35 de ţări a devenit posibilă datorită prieteniei celor doi oameni, prof. Ion Deaconescu, organizator permanent al evenimentului, decanul al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Craiova, preşedinte al Fundaţiei Europene „Mihai Eminescu”, dar şi un poet remarcabil, şi prof. Vincenzo Bianchi, reputat sculptor italian, preşedinte de onoare al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” din Craiova. 

 

Locuitorii orăşelului Vico nel Lazio întâmpină pe oaspeţi.

Locuitorii orăşelului Vico nel Lazio întâmpină pe oaspeţi

Cervara di Roma, un loc îndrăgit de mari personalităţi printre care compozitorul Ennio Morricone. La cina de adio poeţii au înfruptat bucatele originale locale însoţite de vinul local la fel de bun şi original

 

 

Festivalul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu” s-a desfăşurat în prima săptămâna a lui iunie. Poeţii au parcurs câteva oraşe pitoreşti din Lazio – centrele spirituale şi culturale ale regiunii care înconjoară Roma, inclusiv Subiaco cu mănăstirea sa „Santa Scolastica” (VI sec.), leagănul călugărilor-benedictini, şi „labirintul” muzeelor înfiinţate de marele entuziast şi promotor al păcii şi prieteniei dintre popoare Vincenzo Bianchi. Printre aceste lăcaşuri de cultură se află şi Muzeul umbrelor din oraşul Vallemaio, dedicat victimelor din această localitate în timpul celui de-al doilea război mondial.  

Viaceslav Samoşkin

Într-o zi participanţii festivalului au ajuns şi la Recanati, oraşul natal al lui Jacomo Leopardi situat pe litoral adriatic al Italiei. Aici, în piaţa centrala, memoria poetului este imortalizată cu un monument împunător. Tot aici oaspeţii au vizitat Teatrul de Opera cu o expoziţia exepţională dedicată marelui tenor italian Beniamino Gigli. 

Pe lângă „Antologia” festivalului in care sunt prezentate in italiană versurile poeţilor-participanţi, pe ei îi aştepta o adevărată surpriză – pe pereţii caselor şi zidurile din oraşele vizitate, pe plăci special amenajate, ei şi-au găsut câte o poezie a fiecăruia inscrisă pe suprafaţa acestor plăci. 

Punctul culminant a avut loc în ultima zi a festivalului: în orăşelul pitoresc montan Cervara di Roma a fost înfiinţată Republica Artiştilor. Toţi participanţii festivalului au devenit membrii-fondatori ai acestia. Preşedintele Republicii a foat ales prof. Ion Deaconescu. Republica are site-ul propriu pe care poeţii şi artiştii îşi vor publica opera. Este şi firesc că o asemenea instituţie a luat naştere în Italia unde poezia şi artele sunt mult iubite. Semnificativ este şi faptul că înfiinţarea Republicii poeţilot şi artiştilor a căzut tocmai pe ziua de 6 iunie care în Rusia se sărbătoreşte ca Ziua lui Puşkin ceea ce sugerează idea unei triade, Mihai Eminescu – Giacomo Leopardi – Alexandr Puşkin… Şi încă ceva: Cervara di Roma va găzdui o casa de creaţie a artiştilor. Filiala Republicii a fost deschisă şi în oraşul Vico nel Lazio. 

Pentru a marca acest evenimant, pe un platou al orăşelului, în drum spre Observatorul astronomic local, a avut loc un impresionant recital de poezie. Fotografiile noastre completează tabloul general al festivalului. 

 

Viaceslav Samoşkin