NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Străzi ce poartă nume de criminali de război

Reporter: editura August - 10 - 2020 Comments Off on Străzi ce poartă nume de criminali de război
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, simbolurile și învățămintele ei: peste zece străzi și piețe de pe teritoriul țării sunt denumite după criminali de război, condamnați sau cunoscuți pentru fapte condamnabile de-a lungul timpului. 

Piața Dragoljub Mihailovic, din Bijeljina

Astfel, în localitatea Pale există un complex rezidențial numit Radovan Karadzic, fost lider condamnat pentru crime de război la doar câteva zile după ce ansamblul primise numele său; în Bozanovici există strada Radko Mladic, dedicată militarului sârb condamnat pentru genocid, o placă memorială cu numele său fiind amplasată și într-un cartier al Capitalei Sarajevo; în Bihac se află strada Rasim Delic, fost lider al Armatei Bosniace condamnat de Curtea de la Haga; în Sanski există moscheea Mehmed Alagic, denumită astfel în onoarea unui fost general care a decedat înainte să afle verdictul Curții Internaționale de la Haga; Nikola Koljevic, fost politician implicat într-o acțiune criminală alături de Radovan Karadzic, are un bust orașul Banja Luka; o stradă din Bijeljina poartă numele Gărzii de Voluntari Sârbi, organizație paramilitară acuzată de a fi comis atrocități în… Bijeljina; în Vișegrad se află o stradă care poartă numele unei facțiuni a fostei Armate Populare Iugoslave, Uzice Corps, care a comis primele crime chiar în acest oraș, la începutul războiului. Exemplele ar putea continua cu numele străzilor din Mostar care au fost schimbate pentru a onora oficialități sau militari pro-fasciști din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arată o investigație „BalkanInsight”


Potrivit legislației și reglementărilor după care se ghidează autoritățile locale, „străzile nu sunt denumite, de regulă, după personalități decedate recent, iar unul dintre criteriile care trebuie luate în considerare este contribuția semnificativă a persoanei respective la istoria Bosniei-Herțegovina”. În acest context, potrivit purtătorului de cuvânt al organizației civice și pentru apărarea drepturilor omului „Ostra Nula”, Milica Pralica, „a conferi astfel de legitimitate unor criminali de război trimite mesajul că faptele lor nu s-au întâmplat”.

Deși există o rezoluție parlamentară care interzice denumirea locurilor publice după condamnați pentru crime de război, alcătuirea administrativă a Bosniei-Herțegovina face ca aceste legi să nu fie implementate pe teritoriul Republicii Srpska, una dintre componentele statului balcanic. 

De altfel, în Raportul anual de evaluare a progreselor pe calea integrării în Uniunea Europeană se menționează faptul că în Bosnia-Herțegovina „unii lideri politici neagă faptele petrecute în timpul războiului din anii 1990 și răspândesc îndoiala vizavi de imparțialitatea tribunalelor internaționale”.

E.S. Andrew Noble, Ambasador al Marii Britanii la București: „Parteneriatul româno-britanic trebuie adaptat la provocările post-Brexit” 

Reporter: editura February - 28 - 2019 Comments Off on E.S. Andrew Noble, Ambasador al Marii Britanii la București: „Parteneriatul româno-britanic trebuie adaptat la provocările post-Brexit” 
Prezent la postul din România de mai puțin de șase luni, noul Ambasador al Marii Britanii la București are misiunea complexă de a trece, împreună cu oficialii români, parteneriatul dintre România și Marea Britanie peste momentul Brexit. Faptul că țara noastră deține Președinția Consiliului UE exact când este programat acest eveniment conferă o încărcătură specială debutului mandatului E.S. Andrew Noble. 

Andrew Noble, noul Ambasador al Marii Britanii în România, a mai lucrat la Ambasada țării sale din București în perioada 1983-1986, imediat după ce a intrat în diplomație. Acest aspect este important din cel puțin două perspective: pe de o parte, diplomatul este familiarizat cu România, iar pe de altă parte are un tablou de ansamblu asupra schimbărilor pe care le-a adus trecerea țării noastre de la regimul totalitar la democrație. „România este foarte diferită astăzi de cum o știam în urmă cu 30 de ani, viața oamenilor este și ea foarte diferită. Anii 1980 au fost foarte duri și pentru poporul român, și pentru diplomații acreditați la București în acea perioadă”, punctează E.S. Andrew Noble. În ce privește percepția externă despre România, diplomatul afirmă că s-a modificat substanțial: „Relația româno-britanică este mai inteligentă, înainte vorbeam despre Dracula și Castelul Bran, acum britanicii vorbesc despre Vlad Țepeș și Sighișoara”

Dat fiind faptul că România a preluat, de la 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar ieșirea oficială a Marii Britanii din blocul comunitar este programată pentru luna martie a acestui an, misiunea diplomatului britanic este una complexă, întrucât, din postura pe care o deține, țara noastră stabilește agenda discuțiilor la nivel european și poate influența într-o măsură mai mare decât de obicei dezbaterile comunitare interne. „Lucrăm împreună cu Guvernul român pentru un nou parteneriat strategic între Marea Britanie şi România. Avem deja un parteneriat, dar trebuie să fie îmbunătăţit şi modernizat, adaptat la preocupările de astăzi. Avem nevoie de un parteneriat strategic care răspunde la provocările pe care le presupune o Europă nouă – şi mă refer, sigur, la chestiunea Brexit, care va fi una foarte importantă”, susține diplomatul britanic, care adaugă că relațiile bilaterale de cooperare în domeniul securității sunt o componentă semnificativă în ansamblul raporturilor Marii Britanii cu România. „Peste tot în lume, în prezent, viața politică este turbulentă. Sunt aici să ascult, să învăț și sper să înțeleg”, adaugă Ambasadorul, care a început cursuri de limba română în luna ianuarie a.c.. 

Diplomatul britanic are o carieră diplomatică solidă, cu posturi de ambasador în Algeria și adjunct în Germania și Grecia. De asemenea, este un bun cunoscător al problematicii de securitate, fiind în trecut directorul Departamentului de profil din Ministerul britanic al Afacerilor Externe.