NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Punctul pe i

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Punctul pe i

Editorial

Nu ne-ar putea fi indiferentă soarta românilor, cetăţeni ai României şi ai Uniunii Europene, plecaţi să muncească pe alte tărâmuri, inclusiv în Marea Britanie. Despre condiţiile de viaţă, despre modul în care îşi îndeplinesc obligaţiile profesionale şi cetăţeneşti faţă de statul britanic, am mai relatat pe larg în publicaţia noastră. De astă dată, prin numărul 3 al publicaţiei noastre „Români peste hotare”- Anglia, încercăm să-i sprijinim pe cei ce doresc să vină în Anglia după 1 ianuarie 2014, dată la care sunt anulate toate resticţiile împotriva cetăţenilor români şi bulgari. Din păcate, din motive politicianiste, de sorginte populistă, atât unii reprezentanţi ai autorităţilor cât şi o parte a presei din Anglia încearcă să tulbure apele, creând o atmosferă nepropice sosirii unor emigranţi din ţara noastră. Evident că nu putem fi de acord cu continuarea discriminării românilor sosiţi la lucru în Anglia, deoarece forţa de muncă românească reprezintă un factor de progres şi nicidecum o povară pentru britanici.

Acesta este sensul acestui supliment.

Carol Roman

Acte discriminatorii în Marea Britanie

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Acte discriminatorii în Marea Britanie

Cetăţeni „de mâna a doua”?

telegraph-estimariAutorităţile din Marea Britanie pregătesc măsuri care să blocheze accesul românilor şi bulgarilor la joburile britanice, în perspectiva ridicării complete a restricţiilor pe piaţa muncii, de la 1 ianuarie 2014. Sfidând realităţile, înarmaţi cu declaraţii populiste, guvernanţi britanici, prin atitudinea şi acţiunile lor, induc percepţia că românii şi bulgarii sunt cetăţeni de mâna a doua” în Uniunea Europeană. Iar valul de nervozitate este întreţinut inclusiv mediatic.

Guvernul britanic lucrează în prezent la măsurile de limitare a numărului migranţilor provenind din Bulgaria şi România care ar putea beneficia de serviciile sociale atunci când vor fi ridicate măsurile tranzitorii pe piaţa muncii din Marea Britanie, la finalul acestui an.

Premierul David Cameron, aflat sub presiune din partea multor parlamentari conservatori pentru a adopta o linie dură cu privire la imigraţie, a dispus oficialilor guvernamentali şi Ministerului de Interne să încerce să prezinte măsuri care vor face mai dificil accesul bulgarilor şi al românilor la „statul bunăstării britanic”, după cum notează Financial Times. Opţiunile aflate în discuţie includ propunerea de a li se cere migranţilor să părăsească teritoriul britanic dacă nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă în termen de trei luni de la intrarea în Marea Britanie sau dacă nu pot dovedi că dispun de suficiente resurse financiare pentru a trăi în primele şase luni de la sosirea în această ţară. Cabinetul britanic încearcă să elaboreze alte măsuri, silit de mobilizarea opozanţilor politici (Stewart Jackson, fost consilier ministerial, a declarat publicaţiei The Observer că va introduce un proiect de lege în forul legislativ, pentru a forţa mâna guvernului de la Londra în această chestiune). Astfel, imigranţii din România şi Bulgaria care călătoresc în Marea Britanie fără să aibă un loc de muncă trebuie să deţină o asigurare medicală privată, pentru a evita ca Serviciul Naţional de Sănătate să devină un „serviciu de sănătate internaţional”, apreciază ministrul britanic pentru Migrare, Mark Harper, care a mai sugerat că cererea unei asigurări medicale s-ar putea aplica tuturor studenţilor şi celor care declară că desfăşoară activităţi independente: Cetăţenii europeni nu au un acces nerestricţionat la Marea Britanie, ei trebuie să îşi exercite drepturile din tratatul UE. Acest lucru înseamnă că trebuie să muncească, să studieze sau să desfăşoare activităţi independente. Avem deja reguli dure privind accesul la ajutoare sociale, dar trebuie să vedem dacă putem face ceva să le consolidăm”. De altfel, miniştrii britanici insistă asupra faptului că ţara trebuie să aibă dreptul să acţioneze asupra unor „factori de atracţie” pentru imigranţii şomeri din cadrul UE, domeniile analizate fiind sănătatea, educaţia, locuinţele şi ajutoarele sociale.

Discriminarea, la ordinea zilei

The SunLista oficialităţilor care au adoptat acelaşi ton discriminatoriu este completată de primarul Londrei, Boris Johnson, care, intrând în puternica dezbatere cu privire la imigraţie, a avertizat că pot apărea probleme „semnificative” la nivelul capitalei britanice după anularea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor. Mai mult, a subliniat că, în opinia sa, este necesar ca miniştrii să încerce să renegocieze prevederile curente care permit imigranţilor din cele două foste ţări comuniste, membre ale Uniunii Europene, să trăiască şi muncească în Regatul Unit începând din ianuarie 2014. Amprenta agresivă a dezbaterii a fost dusă până în Parlamentul European de eurodeputatul britanic Nigel Farage, care consideră inacceptabil ca Marea Britanie să le deschidă uşa necondiţionat românilor şi bulgarilor de la 1 ianuarie 2014”. Iar Partidul Independenţei din Marea Britanie afişează pe website-ul său un ceas care face numărătoarea inversă până când, aşa cum a tras alarma The Telegraph, „20 de milioane de bulgari şi români vor avea dreptul de a locui şi munci fără restricţii în Marea Britanie”.

Din toată această campanie – care are şi evidente accente stridente – nu lipsesc redicţionările: „Agenţia de Frontieră” din Marea Britanie, într-un raport din 2012, îi îndeamnă pe imigranţii români să-şi maximizeze recompensele migraţiei în Spania, unde se pot aştepta la un standard de trai mai ridicat decât în Regatul Unit, unde costul locuinţelor, în special la Londra, ar însemna ca ei să împartă cazarea cu mai multe persoane”.

Presa ţine isonul

O parte a presei din Marea Britanie a adoptat aceeaşi direcţie de acţiune la adresa imigranţilor români şi bulgari. Publicaţii ca The Sun, Express sau The Daily Mail critică ridicarea restricţiilor pentru piaţa muncii din Marea Britanie pentru România şi Bulgaria, publicând cifre ameţitoare, nesusţinute de statistici: 29 de milioane de oameni din cele două ţări vor putea aplica pentru orice job din Marea Britanie din 2014, astfel că un val de imigranţi români şi bulgari ameninţă să invadeze Anglia; în Marea Britanie vin aproximativ 200.000 de imigranţi anual, dintre care 40.000 sunt din România şi Bulgaria; Marea Britanie plăteşte pentru imigranţi un milion de lire pe săptămână; peste un milion de romi s-au stabilit în tabere din Europa occidentală, inclusiv în Marea Britanie etc. Din „artileria” presei nu lipsesc sondajele care ar arăta că 79% dintre britanici doresc păstrarea restricţiilor pentru ţările din Europa de est şi se declară împotriva relaxării controalelor vamale.

Sunt cifre şi date care nu au la bază argumente şi studii solide, dar, aliniindu-se în spatele politicii oficiale a guvernului britanic, care a luat în considerare chiar organizarea unei campanii publicitare negative la adresa imigranţilor români şi bulgari, aceste publicaţii ţintesc menţinerea unei reacţii de respingere nejustificate faţă de români în opinia publică britanică.

Să nu uităm că nu este prima oară când presa din Marea Britanie derulează o campanie împotriva lucrătorilor români. Aceeaşi situaţie a fost şi la 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Nici până azi, când istoria se repetă, nu s-a argumentat care sunt elementele care au stat la baza vehementelor reacţii de respingere venite din opinia publică şi din mass-media faţă de migraţia din est, dat fiind faptul că, urmare a unor studii şi rapoarte, s-a stabilit că migranţii din statele mai noi ale UE nu sunt atât de numeroşi pe cât se estimase.

Acte discriminatorii în Marea Britanie

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Acte discriminatorii în Marea Britanie

Invazia”, o temă falsă

Cât de întemeiată este temerea britanicilor că românii şi bulgarii vor invada Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2014, când va fi deblocată piaţa muncii? Este într-adevăr un motiv de alarmă sau reprezintă doar menţinerea unei obtuzităţi întreţinută artificial?

uk-border-controlsÎn anii de guvernare a fostul premier laburist Tony Blair, Marea Britanie s-a numărat printre susţinătorii cei mai vocali ai aderării României la UE. Mai mult, Londra a insistat asupra unei terapii-şoc pentru tranziţia rapidă a României către o economie de piaţă. Ca atare, britanicii ar fi ultimii îndrituiţi să le refuze românilor avantajul fundamental rezultat din statutul lor de cetăţeni ai UE – deplina liberate de circulaţie a forţei de muncă. În realitate, aşa cum cifrele şi datele o demonstrează, nici autorităţile şi nici populaţia Regatului Unit nu se tem de fenomenul migraţiei individuale, mai exact de sosirea unor lucrători oneşti şi muncitori – acest tip de imigranţi predominând în primul val de români care au luat drumul Marii Britanii. Cu atât mai mult cu cât mobilitatea forţei de muncă din România spre Marea Britanie va fi influenţată major de evoluţia economiei britanice şi implicit de solicitările angajatorilor.

Realitatea obiectivă

marea-britanie--si--imigratia-Ministerul român al Muncii a transmis informaţii cu privire la câţi români au lucrat în Marea Britanie în anii trecuţi. Acestea sunt relevante pentru dinamica imigraţiei româneşti în Marea Britanie. Astfel, în intervalul 2007-2012 (trimestrul 1), Agenţia pentru Frontiere din Marea Britanie a emis cetăţenilor români 8.278 autorizaţii de muncă pentru posturi calificate, 978 de autorizaţii în industria de procesare a alimentelor (singurul sector permis pentru angajarea lucrătorilor necalificaţi) şi 37.378 în agricultură. Aceleaşi date arată că au primit drept de şedere, în acest interval, 83.089 de cetăţeni români (lucrători pe cont propriu, membri de familie sau persoane sosite la studii). În intervalul ianuarie 2002 – martie 2012, cetăţenii români au primit aproximativ 125.000 Numere Naţionale de Asigurare, relevă datele statistice ale Departamentului Muncii şi Pensiilor din Marea Britanie. De remarcat că în ceea ce priveşte profilul celor care au sosit în Marea Britanie după aderarea României la Uniunea Europeană şi care au solicitat autorităţilor britanice documente de muncă sau rezidenţă, până în anul 2010, rapoartele UK Border Agency indică faptul că 45% dintre aceştia aveau vârste cuprinse între 25 – 34 de ani, aşadar persoane tinere şi în număr mare calificate, un adevărat câştig pentru economia britanică.

Demontarea minciunilor

Cât de departe este dispus să meargă „corul alarmiştilor” reiese şi din evoluţia episodului referitor la reportajul realizat de tabloidul The Sun printre romii din Pata Rât, Cluj Napoca, din care reieşea că aceştia abia aşteptau ridicarea restricţiilor, pentru a da năvală în Marea Britanie. Aşa-zisul demers jurnalistic a fost „desfiinţat” de declaraţia bulibaşei romilor din Pata Rât, care a infirmat prezenţa ziariştilor britanici în zonă. Acesta a afirmat că niciodată nu a fost interpelat de vreun ziarist din Anglia, de la numitul ziar „The Sun”. De altfel, susţine că nici nu ştie „unde vine Anglia” şi ce se mai întâmplă pe acolo. În realitate, cei din Pata Rât încarcă să facă faţă realităţilor din ţară, gândind că prin măsuri ale guvernului român vor veni zile mai bune şi pentru ei. Nimeni de pe acolo nu şi-a propus să plece din ţara în care trăiesc împreună cu familiile lor dintotdeauna. De fapt, cu acest prilej au auzit romii din Pata Rât pentru prima oară despre Anglia şi plecarea în această ţară, declarând că nu sunt interesaţi.


Opriţi campania negativă!” – Indignarea ziarului The Guardian –

Există şi publicaţii care încearcă să prezinte realitatea aşa cum este şi semnalează că întreaga campanie dusă împotriva românilor şi bulgarilor este centrată pe discriminare. Astfel, prestigiosul The Guardian argumentează cu mai multe cercetări din care reiese că românii nu au intenţia de a năvăli în Marea Britanie începând din 2014. Astfel, rezultatele unui sondaj IRES menţionat în articol arată că, întrebaţi cât de interesaţi sunt să lucreze în străinătate, 45% din respondenţi au spus că nu sunt „absolut deloc“, 20% au declarat că un loc de muncă peste hotare i-ar interesa „foarte puţin“ şi numai 15% s-au arătat a fi „foarte interesaţi“. Din cei 15% care au declarat că sunt foarte interesaţi, numai unul din patru participanţi la sondaj a spus că destinaţia preferată este Marea Britanie. În plus, deşi românii au o părere bună despre Marea Britanie, nu îşi închipuie că viaţa de acolo este una foarte confortabilă. Un alt studiu din 2010 amintit de ziar arată că în vreme ce mulţi români apreciază stilul de viaţă britanic şi frumuseţea ţării, numai jumătate ar vrea să lucreze acolo sau să meargă în vizită. „Dintr-o populaţie de abia 20 de milioane, se estimează că până la 2,5 milioane lucrează deja în străinătate, emigrând după integrarea ţării în UE, în 2007. Cu alte cuvinte, cei mai mulţi dintre cei care voiau să părăsească România au făcut deja asta. Majoritatea s-a îndreptat către Spania şi Italia, în mare parte datorită afinităţii penru limbile romanice“, notează publicaţia, titrând „Opriţi campania negativă!”.

Adevăruri incontestabile

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Adevăruri incontestabile

Imigranţi performanţi

muncitori romaniUn document official care prezintă în mod clar calitatea profesională a imigranţilor români din Marea Britanie – „Identificarea factorilor determinanţi pentru migrarea în Marea Britanie a cetăţenilor bulgari şi români” – a fost folosit trunchiat în mass-media britanice, parte a campaniei negative la adresa conaţionalilor noştri. Totuşi, Baroneasa Browning, secretar de stat la Ministerul britanic de Interne, i-a confirmat conţinutul şi acurateţea, menţionând că „în anul 2010 au fost primite 3.260 de solicitări pentru permise de muncă din partea cetăţenilor bulgari şi români” şi, dintre aceştia, 86% au primit permisele. Astfel, raportul confirmă ceea ce se ştia de mult la nivelul angajatorilor şi al opiniei publice din Regatul Unit: românii reprezintă categoria de străini cu cel mai ridicat nivel de educaţie, cea mai mare rată de ocupare şi cel mai mic nivel de şomaj dintre străinii aflaţi în Regatul Unit.

Raportul semnalează date statistice menite să ducă la încetarea polemicii legate de sosirea în masă a românilor odată liberalizarea pieţei de muncă. Astfel, comparând datele din 2004 (perioada de pre-aderare a României), 2007 (anul în care România a aderat la UE) şi 2010 (la trei ani de la aderarea oficială a României la UE), rata migraţiei nete din România spre Marea Britanie este negativă. Mai mult, cetăţenii români şi bulgari (din statele aşa-numite „A2”) au procentajul cel mai ridicat de persoane cu studii superioare, în comparaţie cu toate celelalte grupuri de migranţi veniţi în Marea Britanie, iar procentul celor cu studii medii sau fără este mai mic printre migranţii români şi bulgari în comparaţie cu celelalte categorii de migranţi. Proporţia migranţilor cu loc de muncă în Marea Britanie este mai mare în comparaţie cu celelalte categorii de migranţi, în timp ce rata şomajului printre migranţii români şi bulgari este cea mai scăzută.


Sunt preferaţi muncitori şi specialişti

specialist ITLucrătorii români sunt la mare căutare printre angajatorii din Marea Britanie. O confirmă datele unuia dintre cele mai importante website-uri româneşti care publică locuri de muncă în străinătate, Tjobs. Astfel, majoritatea locurilor de muncă oferite (peste 90%) au fost pentru muncitori calificaţi – de la bucătari la menajere, şoferi de taxi, asistente medicale, doctori şi arhitecţi. Rezultă că există o discrepanţă majoră între ceea ce-şi doreşte guvernul britanic, ceea ce crede opinia publică şi ce caută angajatorii britanici. „Există în mod evident o problemă de comunicare între guvern şi angajatori. Marea Britanie are nevoie de aceşti oameni”, argumentează Brânduşa Deac, reprezentantă a website-ului, citată de publicaţia Hufftington Post, care adaugă că situaţia este aceeaşi şi pentru alte ţări europene, exemplificând cu Germania sau Franţa. Experienţa a demonstrat că est-europenii îşi fac treaba conform aşteptărilor angajatorilor, aspect pe care mass-media imparţiale îl subliniază. Iar preferinţa angajatorilor britanici pentru conaţionalii noştri este cu atât mai relevantă cu cât rata şomajului în Regatul Unit a ajuns la 8,4%, un record pentru ultimii 17 ani.


Replică internaţională

libera circulatieFolosirea imigranţilor români ca temă centrală în precampania electorală din Marea Britanie, nedreptăţile la care sunt supuşi compatrioţii noştri care deja se află în Regatul Unit şi presiunea publică asupra românilor – cetăţeni europeni cu drepturi depline – care plănuiesc să plece la muncă în această ţară au generat reacţii la nivel înalt deopotrivă în România cât şi pe plan european.

Preşedintele Traian Băsescu le „garantează britanicilor că românii nu vor invada Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, când expiră restricţiile pentru piaţa muncii pe care statele UE le-au putut impune după aderarea României şi Bulgariei, în 2007”. La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, afirmă că „nu este o tratare corectă a ceea ce înseamnă contribuţia României în Marea Britanie. Să nu uităm că românii fac parte din categoria cetăţenilor din statele membre UE care au venit să găsească un loc muncă în Marea Britanie şi care sunt foarte bine plasaţi ca educaţie, ca nivel de pregătire”. De altfel, oficialul român a discutat cu şeful diplomaţiei britanice, William Hague şi confirmă faptul că a primit asigurări scrise că tratatul de la aderarea la Uniunea Europeană va fi respectat, poziţie confirmată şi de Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, care a reiterat angajamentul guvernului ţării sale pentru ridicarea restricţiilor impuse cetăţenilor români pe piaţa muncii din Marea Britanie, începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Şi alţi politicieni români protestează faţă de atitudinea oficialilor britanici. The Guardian notează că fostul preşedinte Ion Iliescu sau ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, au reacţionat. Aceeaşi atitudine o are şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu: „Britanicii trebuie să-şi revizuiască poziţia, deoarece libera circulaţie a oamenilor este esenţială pentru bunăstarea Marii Britanii. Există o campanie guvernamentală plănuită împotriva imigranţilor. Nu mă aşteptam la asta din partea unei ţări cu aşa îndelungate tradiţii ale democraţiei şi libertăţii“.

Atitudinea Marii Britanii faţă de imigraţia din România are ecouri şi în afara graniţelor. Europarlamentarii din România şi Bulgaria i-au adresat o scrisoare lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, pentru a reclama discriminarea la care sunt supuşi lucrătorii care provin din cele două ţări. Răspunsul nu a întârziat: Un singur lucru pot să spun, şi anume că toate statele membre trebuie să respecte regulile”, a menţionat preşedintele CE. Iar comisarul european pentru Ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, a întărit, la rândul său, faptul că nici un stat membru UE nu poate încălca unilateral angajamentele asumate prin legislaţia comunitară, în condiţiile în care intrarea treptată a muncitorilor români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană a fost convenită în negocierile de aderare şi face parte din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, semnat în 2005. În acelaşi registru s-a exprimat şi ES Oliver Grogan, Ambasadorul Irlandei, ţara care se află la preşedinţia Uniunii Europene: Nu anticipez că un val de imigranţi din România va sosi după ce restricţiile de pe piaţa muncii vor fi ridicate, la începutul anului viitor. Şi vor fi ridicate!”.


campanie de strangere de semnaturiUn drept garantat. Articolul 15, alineatul 2, al Cartei Drepturilor Fundamentale, semnată de Consiliul European, Parlamentul UE şi Comisia Europeană menţioneazăorice cetăţean al Uniunii are libertatea de a-şi căuta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii în orice stat membru”.. Şi totuşi, prin Tratatul de aderare a României la UE se prevedea că forţa de muncă din România nu are acces liber pe pieţele ţărilor UE timp de până la cinci ani („Prin derogare de la articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfârşitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării”). A urmat o nouă derogare prin care mai multe state – inclusiv Marea Britanie – cereau prelungirea restricţiilor inclusiv pentru anul 2013, pe considerentul că valul de români ar afecta piaţa locală a muncii. Aşa se face că abia din ianuarie 2014, la şapte ani de la aderare, va exista o libertate totală de circulaţie – şi implicit de a-şi căuta un loc de muncă – a lucrătorilor din România şi Bulgaria în statele comunitare.

Elită românească

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Elită românească

Există şi în Marea Britanie români de excepţie, care intră în categoria elitelor. Conaţionalii cu care ne mândrim sunt deopotrivă intelectuali – profesori, cercetători, avocaţi, artişti – şi importanţi oameni de afaceri. Cu toţii aduc un plus de valoare societăţii britanice prin profesionalism, vocaţie şi muncă neobosită.

Ramona Gönczöl-Davies este profesor la University College LondonSchool of Slavonic and East European Studies şi autoare a unor cărţi şi ghiduri pentru învăţarea limbii române.

Victor Prisăcariu a plecat din Iaşi, ca student eminent şi în prezent lucrează pentru Universitatea din Oxford ca asistent postdoctoral şi cercetător la Departamentul „Engineering Science”.

Adrian Podoleanu este un reputat profesor universitar de Optică Biomedicală, la Şcoala de Ştiinţe din Canterbury, Kent. La fel Sandu Popescu, profesor universitar şi cercetător în domeniul fizicii cuantice la Universitatea Bristol, care a publicat lucrări de referinţă în domeniu.

Violonistul Eugen Sârbu este recunoscut ca unul din cei mai buni muzicieni ai generaţiei sale. Trăieşte la Londra şi susţine concerte în toată lumea cu vioara sa Stradivarius.

Sanda Miller, profesor Doctor la Universitatea Solent, din Southampton, a publicat numeroase cărţi şi tratate despre istoria artei.

Florin Udrea a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti, şi-a dat doctoratul la Universitatea din Cambridge, unde a şi obţinut un post de profesor. Conduce un grup de cercetători împreună cu care a obţinut recunoaşterea internaţională (a publicat peste 250 de articole ştiinţifice şi deţine 30 de patente de invenţie).

Sofia Pascu, absolventă a Universităţii din Cluj Napoca, cercetător la Universitatea din Bath, este recunoscută pentru studiile sale avansate, cu rezultate deosebite, în tratarea cancerului.

Remus Azoiţei este profesor de vioară la Royal Academy of Music. A predat la mai multe Universităţi din Europa, iar elevii săi au fost premiaţi în întreaga lume.

Răzvan Scorţea după ce a condus BBC România timp de cinci ani, a fost numit director al BBC Great Lakes şi BBC Africa, post difuzat în limba franceză şi recepţionat de 23 de ţări.

Vasile Nedelcu este absolvent al Academiei Române de Teatru şi Film şi a predat şapte ani la această instituţie. Profesează în acelaşi domeniu şi cu aceleaşi rezultate de excepţie, ca regizor şi profesor de teatru, în Marea Britanie.

Ramona Mitrică a ajuns la Londra în 1999, ca atașat cultural al Ambasadei României. În 2002 a devenit directorul Centrului Cultural Românesc și al Fundației Rațiu. În 2008 a creat Profusion International, firmă de consultanță artistică, iar în 2011 a lansat editura Profusion Publishers, companie britanică independentă.

Români de nădejde

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Români de nădejde

Bucovinean de origine, tată a 10 copii, Petru Motac, acum director al firmei Motacus Constructions Ltd., este un român care nu uită de unde a plecat.

MotacA venit în Londra în 1998. Cu o experienţă în construcţii de aproximativ 20 de ani în România şi aproximativ 10 ani în Marea Britanie, Petru Motac a reuşit, pornind de la zero, să construiască o firmă care foloseşte în prezent o medie constantă de 40 subcontractori, majoritatea români, executând contracte evaluate între 50.000 şi 700.000 de lire sterline şi având o cifră anuală de afaceri de aproximativ 1.000.000 de lire sterline. Motacus Constructions Ltd. este bine aşezat în peisajul de afaceri britanic şi produce suficient profit cât să ofere o viaţă bună tuturor membrilor familiei Motac şi unei întregi liste de subcontractori, români şi britanici, fie ei muncitori necalificaţi sau arhitecţi. Compania a crescut treptat şi s-a dezvoltat, extinzându-se în domeniul prelucrării şi montării de piatră. Serviciile oferite, atunci si acum, sunt foarte variate, de la construcţii de clădiri noi, rezidenţiale şi comerciale, până la renovări şi conversii. Aria de lucru a companiei cuprinde nu doar întreaga zona a Londrei, dar şi Somerset sau Kent. Firma are un showroom propriu, un atelier de tâmplărie şi unul de prelucrare a pietrei. (după Ziarul Românesc)


florian-moldoveanuFlorin Moldoveanu era, acum 10 ani, unul dintre românii care veneau în Marea Britanie să muncească. Acum este preşedintele firmei PiLON, una dintre cele mai cunoscute companii din sectorul de locuinţe sociale din Marea Britanie. Cu o cifră de afaceri de 16,5 milioane lire sterline în 2010, firma a devenit una dintre afacerile de succes din această ţară.

Omul de afaceri spune că drumul a fost foarte greu. Pas cu pas, de la o cifră de afaceri de 300.000 de lire sterline în primul an, s-a ajuns, în 6 ani jumătate, la 16,5 milioane. Şi de la 20 de oameni în 2004 la o medie de 400 de lucrători pe şantiere, plus echipa de management, ce numără peste 60 de oameni – 13 britanici şi 53 de români. Am renovat până acum peste 20.000 de locuinţe”, sintetizează Moldoveanu, adăugând că PiLON lucrează în principal cu români, pentru că managementul doreşte să ajute comunitatea românească: „Ştiu, ca imigrant, că majoritatea celor care îşi părăsesc prietenii şi câteodată familia pentru a merge în altă ţară sunt oameni motivaţi, care doresc mai mult decât orice să reuşească. Apreciem şi cultivăm această calitate în afacerea noastră şi oferim un loc pentru românii care vin în UK, români care sunt buni manageri şi buni constructori, să se perfecţioneze şi să se aclimatizeze la sistemul şi profesionalismul necesare în industria construcţiilor britanică. Mai mult decât atât, oferim programele noastre de training, majoritatea gratuite, îmbunătăţind dibăcia lor, cunoştinţele lingvistice pe care le au în limba engleză.

Florin Moldoveanu crede în muncitorii români, pe care îi respectă şi pe care îi ajută să se integreze pe piaţa muncii.


loredan20Loredan Gargalâc, bucătarul care poartă cu mândrie tricolorul României în fiecare zi la serviciu, a primit pentru a două oară consecutiv un premiu de excelenţă: „AA1 Rosette Award”. Este, de altfel, singurul român din Marea Britanie care, împreună cu echipa sa, a ajuns la o asemenea performanţă. Lucrează ca executive chef la un restaurant de lux din Anglia, „Redesdale Arms” cotat primul din oraşul Moreton-in-Marsh şi printre primele trei din regiunea Gloucestershire. Unul dintre ingredientele succesului său este un celebru fel de mâncare de la noi: varza călită cu mămăliguţă. Drumul până aici nu a fost uşor. „Am plecat de jos şi am muncit din greu. Uneori chiar şi 16 ore pe zi. Mi-am urmat mereu visul de a ajunge cât mai bun”, spune chef Loredan, care nu uită nici o clipă că este român: „Port cu mândrie steagul ţării mele, îl port pentru oamenii cu care ne putem mândri şi pentru oamenii care cred că românii sunt la fel de buni ca oricare alt popor civilizat”.


O speranţă a fotbalului… englez

Alin ManeaAlin Manea, în vârstă de 15 ani, jucător de fotbal al formației buzoiene Șoimii Buzău – Școala de fotbal Dan Tulpan – este în atenţia a două dintre cele mai mari cluburi ale lumii – Manchester City şi Liverpool, unde a şi efectuat stagii de pregătire. Are deja performanţe interne şi externe notabile, iar achiziţionarea sa de către un mare club este, potrivit celor care îl reprezintă, o chestiune de timp.

Viața nu e chiar roz…

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Viața nu e chiar roz…

Nedreptăţi flagrante

1Muncitorii români şi bulgari din Marea Britanie sunt exploataţi de către angajatori lipsiţi de scrupule şi agenţii de recrutare dubioase. Un exemplu (nu şi singurul): industria construcţiilor, domeniu foarte solicitat, în care aproximativ 50% dintre muncitori sunt pe cont propriu. În aceeaşi măsură în care descurajează muncitorii să ceară condiţii de muncă mai bune, agenţiile de recrutare oferă românilor şi bulgarilor salarii mai mici decât celor de alte naţionalităţi, relatează mass-media. Multe agenţii îşi reţin diferite comisioane din venitul celor cărora le găsesc de lucru, iar în unele cazuri o altă agenţie, care efectuează efectiv plata, reţine, la rândul ei, un alt comision de administrare pentru acest serviciu. Cetăţenii din România şi Bulgaria obligaţi să lucreze ca PFA nu se pot proteja în nici un fel de aceste tăieri. Mai mult, deşi conform legii persoanele fizice autorizate îşi declară singure veniturile şi plătesc taxe, la sfârşitul anului fiscal, în industria de construcţii muncitorii PFA sunt în mod automat taxaţi 20% la fiecare salariu (este o schemă fiscală care se aplică în Marea Britanie numai sectorului de construcţii).

nedreptati2În aceste condiţii, Sindicatul britanic al muncitorilor în construcţii (UCATT) se declară public împotriva oricărei forme de exploatare a angajaţilor. În plus, a trecut şi la acţiune, descoperind diverse cazuri relevante: un imigrant care lucra într-un spital din Mansfield era plătit cu 8,80 lire sterline (10,5 euro) pe oră, în condiţiile în care muncea 39 de ore pe săptămână, iar un alt caz a fost depistat tot într-un spital, unde un migrant angajat era plătit cu 4 lire sterline (4,8 euro) pe oră, ceea ce era cu mult sub salariul minim pe economie. Exploatarea poate exista şi în cadrul companiilor mai mari, iar industria agricolă, cea alimentară şi domeniul construcţiilor nu sunt protejate prin măsuri care ar putea reduce acest fenomen. În context, Bridget Anderson, director adjunct si cercetator senior la think-tank-ul COMPAS, apartinand Oxford University, este de părere că guvernul ar trebui cel puţin să se asigure că toţi muncitorii, britanici sau imigranţi, PFA sau angajaţi direct, beneficiază de salariul minim, o prevedere de care în acest moment se bucură numai angajaţii. Doar că Guvernul este ocupat cu a inventa măsuri şi campanii publicitare care să-i determine pe români să nu mai vină la lucru în Regatul Unit…

Şi totuşi… în pribegie

pribegie1Pe cât de dificil este de stabilit un tipar al motivelor pentru care unii români au ales Marea Britanie, pe atât de simplu este de observat că nu le este deloc uşor. Ajunşi în Anglia, evident că nu au intrat în paradis.

Simona Covaciu lucrează de doi ani în Londra, are 25 de ani şi locuieşte în aceeaşi casă cu încă 4 persoane. Nu m-am hotărât dacă voi rămâne în Anglia. Dacă rămân, visul de a avea casa mea este prea departe. Mă chinui să fiu pe picioarele mele, simt că după doi ani aici nu am realizat mare lucru. Cred că mereu va fi sentimentul acela că de fapt sunt interesată de a obţine ceva drepturi în plus, eu fiind o imigrantă. Mă simt privită de sus”, spune tânăra.

Lazăr Ghiţulete are 45 de ani, este medic şi a ajuns în Anglia pentru că aici se câştigă cel mai mult: „Mie nu îmi place în Anglia, dar, din păcate, aici se câştigă cel mai bine. Referitor la casă – m-am interesat despre cumpărat, dar nu am găsit nimic să-mi placă. Chiar dacă aş vrea să construiesc, durează enorm de mult şi am înţeles că sunt constrâns de ceilalţi, va trebui să îmi fac o casă care să semene cu celelalte. Voiam o învestiţie, o asigurare pentru viitor, chiriile aici vor fi mereu mari”.

Liviu Toma locuieşte lângă Bournemouth şi este revoltat de campania anti-imigraţie dusă de autorităţile şi mass-media britanice. Nu puteţi să vă imaginaţi ce am simţit când am văzut scris că 30 de milioane de români şi bulgari vor invada UK. Aici e o comunitate mică, nu mă pot ascunde şi, în condiţiile astea, cum să îmi doresc să rămân? Pe zi ce trece trebuie să mă feresc să spun că sunt roman, pentru că lumea va reacţiona. Nu vreau să-mi fie ruşine cu originile mele. Dacă lucrurile nu se schimbă în bine şi continuă pe panta asta, voi merge undeva unde sunt apreciat pentru ce sunt eu, nu pentru naţionalitatea mea”, pune degetul pe rană tânărul nostru compatriot.

pribegie2Pus în faţa unei alegeri grele legate de viitorul său, inginerul Valentin Mihăilă, din Sibiu, a dat România pe Marea Britanie. Nu o duce prea bine nici acolo, dar speră să evolueze. Am absolvit Facultatea de inginerie la Sibiu, iar specialitatea mea este de inginer diplomat. În prima fază, nu a găsit nimic de muncă, dar a avut noroc cu proprietarul casei în care locuia cu chirie şi care avea nevoie de cineva care să realizeze pentru el site-uri, plus muncă de birou. Mai lucrez şi pentru o firmă. Salariul meu este mic în comparaţie cu cel minim în Anglia. Nu pot spune că am o viaţă uşoară. Sunt momente foarte grele câteodată, dar realizez că numai cu un efort se poate schimba ceva în viaţa mea”.

Sally Leibovici, studentă în anul III la Facultatea de Jurnalism din Manchester, susţine că este discriminată de fiecare dată când spune că este din România: Ca român în Marea Britanie cred că e uşor să te obişnuiești cu oameni care cred că noi toţi prosperăm în această ţară, dar asta nu este atitudinea potrivită. Indiferent de ceea ce vă spune mass-media, nu trăim toţi în case improvizate din carton”…

Experiențe reușite

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Experiențe reușite

Restaurant cu specific tradiţional

lilidSă devii româncă de succes în Marea Britanie nu este lucru uşor. Preţul ascensiunii este de multe ori mai mare decât în cazul atâtor bărbaţi. Şi totuşi, Lili Dinescu, proprietara unui restaurant cu specific românesc în Londra, a izbutit. A avut curaj, a perseverat şi îi iubeşte pe românii din Regatul Unit, afirmând că îi consideră oameni respectabili şi muncitori.

A păşit pe tărâm britanic în urmă cu peste 10 ani. Începutul a fost greu, a locuit într-o cameră în care ploua, nu cunoştea foarte bine limba. A avut un parcurs greu – a fost cameristă, apoi barman, ospătar în restaurante, pub-uri, cluburi de noapte. În 2002 a deschis restaurantul românesc The Britannia. Îţi trebuie ceva timp până să ajungi la succes. Şi încă mai sunt multe de făcut. Este nevoie de muncă, răbdare şi calm, povesteşte Lili Dinescu.


O afacere proprie

Ildiko BranescuMedicul Ildiko Brănescu face mai mult decât să trăiască şi să profeseze în Marea Britanie; conduce, din 2005, o clinică particulară, „Great Clacton Medical Surgery”, în Essex. Are 8.300 de asiguraţi, iar în subordine zeci de doctori şi personal auxiliar, deopotrivă cetăţeni britanici şi străini. „Poziţia mea este de leader of the surgery, practic este propria mea afacere”, spune specialistul român.

A terminat Medicina în 1987 şi a profesat în România, la Târgu-Mureş, iar povestea reuşitei sale este una plină de sacrificii, multă muncă, zeci de examene, verificări grele la cel mai înalt nivel, la care numai medicii cu adevărat pregătiţi ar fi făcut faţă. „Am fost primită în sistem pe poziţia de «senior doctors route», care nu mai există acum, asta însemnând că studiile mele din România şi activitatea mea medicală abundentă în domeniu au fost recunoscute aici. Am participat la un examen pentru a fi primită pentru un an rezident. După terminarea anului, am avut de trecut un alt examen important, compus din mai multe puncte de referinţă”, povesteşte Ildiko Brănescu. Abia după toate aceste evaluări şi multe alte teste profesionale, a primit recunoaşterea de la organismul abilitat în domeniu, „Joint Committee on Good Practice”.


Tineri valoroşi

Oana-NenciulescujpgCe înseamnă să reuşeşti în Marea Britanie? Muncă, ambiţie, profesionalism, rezistenţă, comportament social ireproşabil. În general, românii care au reuşit vorbesc despre toate aceste lucruri când îşi descriu experienţa.

Iolanda Costide, de pildă, este un arhitect român cunoscut în capitala Angliei. Deţine propria firmă şi a condus Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia.

Oana Nenciulescu locuieşte de cinci ani în Anglia, iar în prezent lucrează în marketing, la Universitatea din Leeds, unde şi-a terminat studiile de masterat şi licenţă. Un alt român care poate fi exemplu este şi Marian Gaspar, care şi-a deschis un restaurant cu specific românesc, iar reţeta lui a fost una de succes în Londra. Şi Inno Brezeanu, care s-a stabilit în capitala britanică încă din 1996, se poate lăuda cu o carieră în domeniul financiar, dar şi cu implicarea în viaţa comunităţii româneşti, fiind administratorul locului virtual de întâlnire al românilor romani.co.uk.


Profesionalism în spaţiul virtual

Emi GalTânărul român Emi Gal a dovedit viziune şi talent când, în 2008, a creat „Brainient”, o companie internaţională bazată pe o platformă care să creeze elemente interactive pentru reclame video online. Aceste calităţi au fost certificate de competiţia Seedcamp, un concurs menit să încurajeze talentul antreprenorial în Europa, care l-a avut printre câştigători şi pe compatriotul nostru. „Costurile mele s-au triplat literalmente de când m-am mutat la Londra, dar am cules roadele”, povesteşte Emi Gal, care are planuri mari – viitoare investiţii şi încă o companie, dovadă a faptului că a şi reuşit să aibă veniturile necesare.


O firmă britanică reacţionează…

Taximetristii-romani--laudati-in-Marea-BritanieCei 15 români angajaţi la firma Metro Cars – firmă de taxiuri din Crawleyau contribuit „crucial” la dezvoltarea companiei, scrie cotidianul local Crawley and Horley Observer. După ce un parlamentar s-a declarat „şocat că românii fură slujbele britanicilor în Crawley”, firma a reacţionat public: „Am fi pierduţi fără ei. Şoferii din România sunt oameni care lucrează profesionist. Satisfacţia clienţilor este greu de descris. În cinci ani, am reuşit să creştem numărul şoferilor de la 50 la 80. Am avut clienţi din corporaţii care ne sunau şi spuneau că vor şoferi români. Nu sunt mulţi britanici care vor să fie taximetrişti, iar românii sunt angajaţi foarte buni”, spune managerul Oli Thayre.

Cuvinte de apreciere

Reporter: editura March - 1 - 2013 Comments Off on Cuvinte de apreciere
  • Sunt mulţi muncitori români în Marea Britanie şi au avut o contribuţie foarte importantă la dezvoltarea ţării”

(Robin Barnett, fost Ambasador al Marii Britanii la Bucureşti,)

Magna cum laude”

  • Românii din Marea Britanie sunt deplin integraţi, sunt oameni care au contracte de muncă legale, sunt plătitori de impozite şi taxe

(Cristian David, ministru pentru românii de pretutindeni)

  • Românii nu au venit aici pentru a cere asistenţă socială, ci pentru a lucra şi pentru a lucra în zone în care britanicii nu sunt interesaţi. Satul Olimpic de la Londra nu ar fi fost construit fără ei. Românii care trăiesc în Marea Britanie sunt mândri de moştenirea lor culturală şi de tradiţiile româneşti şi împărtăşesc aceleaşi valori esenţiale care constituie fundamentul Marii Britanii ca societate modernă şi model de democraţie

(Ion Jinga, Ambasador al României în Marea Britanie)

  • Românii reprezintă categoria de străini cu cel mai ridicat nivel de educaţie, cea mai mare rată de ocupare şi cel mai mic nivel de şomaj dintre străinii aflaţi în Marea Britanie

(Raport al Guvernului britanic „Identificarea factorilor determinanţi pentru migrarea în Marea Britanie a cetăţenilor bulgari şi români”)

  • Românii vin aici şi îşi aduc contribuţia la economia britanică”

(Jan Nerebout, manager la compania „S&A” din Herefordshire, Ţara Galilor)

  • Societatea Studenţilor Români de la Edinburgh este foarte activă şi bine integrată în comunitatea studenţească”

(Prof. Sir Timothy O’Shea, Rectorul Universităţii Edinburgh)

  • Sunt mulţi români valoroşi în străinătate, acest lucru este cunoscut şi, dacă nu este, asta va deveni tot mai clar an de an”.

(Sergiu Pașca, câştigătorul titlului de „Cel mai bun student român în străinătate în 2012”)