NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

1 Ianuarie 2014 !

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on 1 Ianuarie 2014 !

Este un fapt de notorietate că tot mai mulţi cetăţeni români – europeni doresc să emigreze în Anglia, unde speră să găsească de lucru, un adăpost adecvat, posibilităţi de afirmare profesională şi nu numai. Numai că accesul în acest perimetru european s-a lovit de restricţiile existente în unele ţări împotriva unor cetăţeni români, şi de asemenea cetăţeni bulgari cum ar fi Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Irlanda, Spania, printre care şi Marea Britanie. Acum, după trecerea unei perioade de 7 ani, vor fi înlăturate „ barierele”cu începere de la 1 ianuarie 2014, când toate măsurile tranzitorii vor deveni istorie, să sperăm.

O privire lucidă atestă că nu toate cercurile politice britanice privesc cu simpatie sosirea unor noi imigranţi din România. La unii dintre aceştia se manifestă îngrijorarea că va exista un asalt asupra drepturilor sociale, a sistemului de beneficii, în timp ce alţii prevestesc o criză de locuinţe pentru noii sosiţi. Aceste afirmaţii – într-o anume măsură adevărate, însă cu mult exagerate – susţin un joc politic ce ar trebui să aducă simpatie unor politicieni „mai exigenţi”. Un lucru este cert: până acum multe companii, multe întreprinderi, multe familii, multe localităţi au simţit şi apreciat din plin aportul unor români puşi pe treabă, care cu experinţa şi calificarea lor profesională şi umană s-au dovedit a fi un factor pozitiv.

În condiţiile în care de la 1 ianuarie 2014 cad toate restricţiile împotriva cetăţenilor români şi bulgari, publicaţia noastră va încerca să susţină drepturile europene ale cetăţenilor români de a munci şi trăi în bună înţelegere cu cetăţenii britanici.

Vom încerca să fim alături de aceştia, susţinând modalităţile de a se integra, în condiţiile respectării legilor din interiorul ţării în care trăiesc.

Carol Roman

Românii caută locuri de muncă în Marea Britanie

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Românii caută locuri de muncă în Marea Britanie

Dacă în urmă cu 10 ani destinaţiile preferate vizau ţările din sudul Europei, cum ar fi Italia, Spania, Portugalia, în prezent aria de căutare s-a extins pe toată harta lumii, Marea Britanie fiind în topul preferinţelor românilor care caută un loc de muncă.

Potrivit site-ului de recrutare Tjobs.ro, bucureştenii care au aplicat pentru joburi în străinătate în toamna trecută au preferat Marea Britanie (1.277 de CV-uri), Germania (873 de CV-uri), Franţa (684 de CV-uri), Italia (361 de CV-uri) şi Belgia (207 de CV-uri). Aplicaţiile au vizat joburi sezoniere în turism, construcţii şi restaurante – în procent de 50%, 33% dintre aplicaţii au vizat domeniul sanitar şi transporturi, iar în jur de 17% au vizat joburi necalificate.

Românii din Banat şi Ardeal au preferat să plece la muncă în Germania (3.599 de CV-uri trimise), Marea Britanie (2.896 de CV-uri), Franţa (1.650 de CV-uri), Italia (1.219 de CV-uri) şi Belgia (584 de CV-uri). Aplicaţiile ardelenilor şi bănăţenilor au vizat în proporţie de 28,26% joburi specializate (în domenii precum transporturi şi sanitar), iar în proporţie de 22,74 % au vizat locurile de muncă necalificate.

Şi românii din Moldova au preferat să plece la muncă în Marea Britanie (1.646 CV-uri), Germania (1.433 de CV-uri), Franţa (1.221 de CV-uri), Italia (833 de CV-uri) şi Belgia (425 de CV-uri). 51,09 % din numărul total de candidaturi au vizat locurile de muncă sezoniere, 31,90 % au vizat joburile specializate (personal medical şi sanitar, transport, petrol şi gaze) şi 17,01 % joburile necalificate (îngrijire bătrâni).

În ultima perioadă, a crescut semnificativ interesul pentru locurile de muncă situate în SUA, Canada şi Finlanda – cu până la 208%. Mai mult, românii au început să caute oferte şi în Brazilia, Mexic, Chile, chiar Oceania, Australia, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee sau Micronezia.

  • Marea Britanie, Italia şi Germania sunt ţările cele mai interesante pentru români, în ultimii trei ani.

Destinul noului migrant în Regatul Unit

Cine sunt românii care migrează în Marea Britanie în ultima perioadă? Sunt, printre alţii, şi tineri care doresc să studieze sau care, terminând studiile universitare acasă, îşi încearcă norocul altundeva.

Adina, spre exemplu, a absolvit ASE-ul la Cluj Napoca ca şefă de promoţie şi, după licenţă, a plecat în Anglia. De un an serveşte clienţi într-o cafenea în nord-estul Londrei. Visul său de a lucra în marketing este pentru moment amânat, deoarece nici după un an nu a reuşit să obţină Naţional Insurance Number. Anca este o altă tânără care a terminat două facultăţi în România şi acum s-a apucat de a treia, la Westminster University, în Londra. Doreşte astfel să scape de existenţa umilă de menajeră şi să reuşească să cunoască tineri cu aspiraţii similare.

Mii de studenţi români sunt acceptaţi anual la universităţile britanice. Dezavantajul pe care îl au faţă de colegi este că ei nu reuşesc să lucreze legal part-time pentru a-şi acoperi cheltuielile decât în urma unui proces complicat şi de durată: obţinerea Yellow Card. Vin familii de români împreună cu copiii din România, Spania sau Grecia şi încearcă cu greu să înceapă o viaţă nouă. Câteodată vine familia cu economiile de o viaţă, sau cu bani împrumutaţi, alteori, capul familiei se sacrifică, abandonându-şi temporar familia pe alte meleaguri. Ce aşteptări au ei de la UK? Doresc să construiască un viitor sigur pentru copiii lor, doresc să aibă şansa unei existenţe modeste, dar în limitele bunului simţ, pentru viitorul propriu.

Au trecut, aşadar, anii în care migrantul român în UK venea aici pentru câţiva ani pentru a strânge bani cu care să îşi ridice o casă în România şi să pună pe picioare o afacere acolo. În Anglia te loveşti de o birocraţie dificilă şi străină atunci când începi o mică afacere. Dar cu multă determinare, reuşeşti să treci peste piedicile temporare puse migranţilor, iar dacă eşti ambiţios, ai şansa de a reuşi. În UK nu există o societate clientelară. Nu trebuie să vii dintr-o familie bună şi să ai pile pentru a fi angajat. Românii din UK accepta cu greu mantia de cetăţeni second-hand ai Europei, aşa cum îi „îmbracă” politica britanică până în anul 2014, dar o acceptă deoarece, aşa cârpită cum este această mantie, este mai bună decât cea de român în România. Anii vor trece, vor obţine cetăţenia britanică şi, în cele din urmă, vor cumpăra o casă aici, iar copiii lor, din păcate, vor considera Marea Britanie ca fiind „acasă”. („Roman în UK”)

Joburi, Oferte, Salarii

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Joburi, Oferte, Salarii

Sunt selectaţi muncitori şi specialişti români

În ciuda prelungirii restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, Marea Britanie este ţara cu cele mai multe oferte de angajare pentru cei care vor să muncească în străinătate.

Anunţurile de angajare pentru Anglia conţin mii de joburi. Cele mai multe oferte de muncă vin din domeniile Hoteluri şi restaurante, Turism, Vânzări şi Sănătate. Se caută ospătari, barmani, recepţioneri şi cameriste. Asistentele medicale, medicii specialişti, dar şi infirmierii şi personalul de îngrijire (de persoane în vârstă sau copii) sunt foarte căutaţi de clinici sau familii din Marea Britanie.

Agenţii de vânzări – tineri sub 28-30 de ani, buni cunoscători ai limbii engleze, au, de asemenea, oferte variate din partea angajatorilor britanici. Salariile oferite sunt de cele mai multe ori sub formă de bonusuri din vânzările reuşite. Pe site-urile de joburi există şi oferte de angajare pentru ingineri sau IT-işti.

Românii care doresc să lucreze în Marea Britanie au nevoie de un permis de muncă înainte de a începe orice activitate, solicitat de regulă de către angajatorii care vor să le încheie contractele de muncă. Printre categoriile favorizate la obţinerea permisului sunt personalul „au pair”, lucrătorii din gospodării particulare, medicii, dentiştii, profesorii, asistentele medicale.

Salarii pentru români

Îngrijitori persoane vâstnice – 1.400-2.200 euro

Agenţi de vânzări – 1.800-3.500 euro

Bucătari – 1.300-2.200 euro

Ospătari – 1.200-1.500 euro

Asistenţi medicali – 1.900-3.100 euro

Bone – 800-1.000 euro

Casier McDonlads – 1.300-1.500 euro

Personal hotelier – 1.100-1.500 euro

  • salariile se plătesc în lire sterline

 

Un impediment: necunoaşterea limbii engleze

Foarte mulţi imigranţi din Marea Britanie, inclusiv români, nu ştiu să vorbească limba engleză. În cadrul unui material intitulat Cum poţi fi britanic fără să vorbeşti engleza?, BBC remarcă faptul că unul dintre cele mai mari grupuri de imigranţi este cel al românilor, estimat la 150.000 de persoane şi localizat în cea mai mare parte în nordul şi estul Londrei.

Petru Clej, un artist român care lucrează la Londra, povesteşte că în cadrul acestor „comunităţi stabile” este foarte posibil să locuieşti fără să cunoşti limba engleză:
Se stabilesc aici în grupuri. Sunt cartiere întregi pline de români. Au propriile magazine, propriile biserici, toate au televiziuni româneşti prin satelit şi lucrează împreună pe şantiere de construcţii. Am întâlnit români care sunt aici de zece ani şi nu vorbesc un cuvânt în engleză. După o vreme pleacă, deşi nu este un mod de existenţă extraordinar. Dacă au copii, aceştia merg la şcoală, învaţa engleză şi devin interpreţi pentru părinţii lor. Aşa că nu este întotdeauna stimulativ pentru ei să înveţe”.

Mai mult, există unele sectoare unde sunt furnizate de obicei servicii de traducere, cum ar fi sistemul judiciar, dar şi serviciile sociale şi medicale. Unii angajatori furnizează, de asemenea, servicii de traducere pentru ca personalul să îşi îndeplinească munca în mod corespunzător. Angajatorii din construcţii contractează de multe ori serviciile unui translator pentru că personalul să poată trece examenele necesare pentru a opera diverse echipamente. În zonele cu comunităţi mari de est-europeni, şcolile angajează asistenţi care pot vorbi unele limbi pentru a-i ajuta pe copiii care nu vorbesc engleza acasă.
Există şi păreri care atestă faptul că necunoaşterea limbii engleze în chiar Marea Britanie este un impediment major.Multe femei vin la mine acum, când soţii lor sunt plecaţi, iar ele sunt pe cont propriu şi le este greu să se exprime la medic sau dacă au vreo problemă acasă. Nu ştiu unde să se ducă. Întotdeauna le spun: de ce nu învăţaţi engleza. Personal, cred că dacă vii în această ţară, ar trebui să înveţi engleză. Cei care nu vorbesc engleza costă ţara o groază de bani, traducerile costă foarte mult. Şi dacă mergi la medic şi nu poţi spune ce este în neregulă cu tine, atunci ce aştepţi de la el?”, argumentează Sudarshan Abrol, profesoară.

Impactul negativ al imigraţiei nu se confirmă

Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a ţinut un discurs privind imigraţia, la think-tank-ul de centru-dreapta „Policy Exchange”, în care a prezentat mai multe efecte negative ale imigraţiei asupra Marii Britanii. Cotidianul britanic „The Guardian” a examinat afirmaţiile, demontându-le pe rând.

Analiza „Migration Advisory Committee” (MAC), invocată de oficialul britanic, a constatat că, în general, luând în calcul toţi imigranţii pe întreaga durată pentru care au fost disponibile date, nu a existat nici un impact semnificativ statistic al imigraţiei asupra ocupării forţei de muncă: „Merită remarcat faptul că MAC a relevat că rezultatele sunt departe de a fi ferme, şi nesemnificative statistic”. „Pe dos” faţă de declaraţiile ministrului, MAC a concluzionat că „orice legătură între imigraţie şi locurile de muncă ale unor persoane de naţionalitate britanică nu poate fi dovedită drept cauzală”, notează publicaţia.

De altfel, majoritatea altor cercetări continuă să nu găsească nici un impact semnificativ statistic al imigraţiei asupra ocupării forţei de muncă din Marea Britanie. Aşa cum a remarcat şi Ian Preston, profesor de economie şi unul dintre cercetătorii de frunte în acest domeniu, „vizualizând totalitatea noilor dovezi, este dificil de constatat un caz empiric convingător privind efectele nocive pe termen lung ale imigraţiei asupra ocupării forţei de muncă de naţionalitate britanică”.

„Există dovezi că imigraţia pune o presiune descendentă asupra salariilor”, a mai afirmat ministrul May. Dar aceeaşi MAC a ajuns la concluzia că este rezonabil să se presupună că imigraţia are un impact redus sau inexistent asupra salariilor medii. Impactul asupra creşterii anuale a salariilor pe oră ale persoanelor care câştigă cel mai puţin a fost între 0,7-30 procente pe săptămână pentru un lucrător cu normă întreagă – apreciate drept „foarte modeste”. Aşadar, nici vorbă despre un „atac” al imigranţilor la veniturile britanicilor.

„Un domeniu în care putem fi siguri că imigraţia în masă are un efect este cel al locuinţelor. Peste o treime din toate cererile de noi locuinţe din Marea Britanie se datorează imigraţiei. Există dovezi că fără cererea cauzată de imigraţia în masă, preţurile locuinţelor ar putea fi cu 10% mai mici pe o perioadă de 20 de ani”, a mai afirmat May. Din nou, MAC a infirmat concluziile ministrului, constatând că estimările impactului imigraţiei asupra preţurilor la locuinţe au fost extrem de nesigure, mai mult, este posibil să fie mici.

Pentru românii care pleacă la muncă în Marea Britanie, situaţia nu este deloc uşoară. Deşi mulţi specialişti opinează că Regatul Unit are nevoie de lucrători străini, iar efectele negative ale migraţiei nu au fost susţinute cu argumente niciodată, ţara rămâne restrictivă pentru străinii care îşi caută un loc de muncă şi implicit un trai mai bun. De aici şi urmarea: românii care aleg Marea Britanie ca destinaţie de muncă au de luptat mai mult, de insistat mai mult, trebuie să se dovedească mai harnici, mai serioşi şi mai profesionişti. În plus, trebuie să demonstreze rezistenţă la stres, la efort, iniţiativă, ambiţie, perseverenţă şi un comportament social ireproşabil într-un climat de neîncredere care sporeşte cu fiecare zi. Date fiind aceste „ingrediente”, este limpede că românii care reuşesc după atâtea încercări în Marea Britanie pot fi consideraţi printre cei mai buni dintre cei mai buni.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Statutul de lucrător pe cont propriu (self-employed)

Cetăţenii români pot desfăşura activităţi independente fără restricţii, în baza statutului de lucrător pe cont propriu (self-employed). Statutul pe piaţa britanică a muncii – de lucrător pe cont propriu SAU de angajat – depinde de termenii şi condiţiile contractului semnat între părţi.

Pentru determinarea naturii contractului, autorităţile britanice au elaborat un instrument de evaluare a activităţilor desfăşurate la locul de muncă (Employment Status Indicator – ESI), care poate fi consultat pe website-ul HM Revenue & Customs (http://hmrc.gov.uk/calcs/esi-01.htm).

În general, lucrătorii deţin statutul de lucrător pe cont propriu (self-employed), dacă:

  • au libertatea de a decide tipul activităţii, locul, timpul şi modul în care desfăşoară această activitate;
  • dispun de instrumentele şi materialele necesare pentru desfăşurarea activităţii;
  • îşi plătesc individual contribuțiile sociale şi impozitul pe venit;
  • au libertatea de a sub-contracta activitatea pe care o desfăşoară;
  • au agreat desfăşurarea activităţii în schimbul unui preţ fix, indiferent de timpul necesar pentru finalizare;
  • prestează în mod obişnuit aceste servicii şi în contul altor beneficiari;
  • sunt direct responsabili pentru calitatea lucrărilor executate şi pentru pierderile financiare care pot surveni în urma unor litigii între părţile contractante.

În Marea Britanie, înregistrarea statutului de lucrător pe cont propriu (self-employed) presupune parcurgerea următoarelor etape:

Obţinerea Numărului Naţional de Asigurare (National Insurance Number – NINo). NINo reprezintă un număr unic de identificare, care centralizează contribuţiile sociale plătite în Marea Britanie, fiind necesar atât persoanelor care desfăşoară activităţi în calitate de lucrător pe cont propriu, cât şi angajaţilor şi membrilor de familie care solicită prestaţii sociale contributive sau necontributive în acest stat.

NINo este emis de către birourile locale ale Jobcentre Plus. Pentru a stabili o programare la cel mai apropiat birou al instituţiei, în vederea obţinerii NINo, contactaţi această autoritate la numărul de telefon 0845 600 0643, de luni până vinery, între orele 8.00 – 18.00.

Înregistrarea la autoritatea fiscală HM Revenue & Customs în vederea alocării Numărului Unic de Identificare a Contribuabililor (Unique Taxpayer Reference Number – UTR) în termen de maximum 3 luni de la data la care a fost începută activitatea; Pentru a vă înregistra, contactaţi HM Revenue & Customs la numărul de telefon 0845 915 4515 sau 0845 366 7899 dacă lucraţi în sectorul construcţiilor, potrivit regulilor Programului pentru Sectorul Construcţiilor (Construction Industry Scheme – CIS).

Opţional: obţinerea unui Certificat de Înregistrare (Yellow Card), care confirmă exercitarea dreptului de şedere pe teritoriul Marii Britanii în vederea desfăşurării de activităţi independente. Certificatul de Înregistrare este emis de către UK Border Agency.

În cazul celor care lucrează în domeniul construcţiilor, se cere şi susţinerea testului de siguranţă la locul de muncă în cadrul Programului pentru Certificarea Competenţelor în Construcţii (Construction Skills Certification Scheme – CSCS): http://cscs.uk.com/cards/health-and-safety-test/.


Procedura de alocare a NINo

DWP/Jobcentre Plus (prin centrele locale) reprezintă instituţia cu competenţe în alocarea NINo. Pentru stabilirea unei programări la cel mai apropiat birou al Jobcentre Plus în vederea obţinerii NINo, contactaţi această autoritate la numărul de telefon 0845 600 0643, de luni până vineri, între orele 8.00 – 18.00.

În momentul programării interviului, este esenţial să specificaţi personalului Jobcentre Plus statutul de lucrător pe cont propriu (self-employed).

Pentru pregătirea interviului, includeţi în dosar cât mai multe documente care să dovedească statutul de lucrător pe cont propriu (self-employed), din cele indicate în lista orientativă transmisă de această autoritate (ex. Paşaport sau Carte de Identitate valabile; Permis de conducere; Certificat de naştere; Certificat de căsătorie; Certificat privind existenţa unui parteneriat înregistrat); contracte de prestări servicii care conţin datele de identificare şi contact ale beneficiarilor serviciilor; facturi care conţin datele de identificare şi contact ale beneficiarilor serviciilor; extrase de cont bancar; date de contact ale biroului de contabilitate care păstrează evidenţa înregistrărilor contabile; scrisori de confirmare / recomandare din partea clienţilor; dovada achiziţionării şi/sau utilizării instrumentelor necesare pentru prestarea serviciilor; dovada publicării ofertei de servicii prestate (ex: internet, presă sau prin alte mijloace).

Procesul de alocare se desfăşoară la Centrul naţional de procesare din Glasgow (Scoţia). Termenul standard de transmitere a unei scrisori privind alocarea/refuzul alocării NINo este de 4 săptămâni.

Pentru informaţii suplimentare privind reglementarea statutului de lucrător pe cont propriu în Marea Britanie, se poate consulta Ghidul elaborat de autorităţile britanice competente, la următoarea adresă:

http://ukba.homeoffice.gov.uk/sitecontent/documents/eea/self-employ.pdf

►În situaţia unor refuzuri succesive de alocare a NINo, pe care le considerați nejustificare sau abuzive, vă recomandăm să vă adresaţi Biroului Ataşatului pentru probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei Romaniei la Londra:

E-mail: social_affairs@roemb.co.uk;

Tel: (+44(0)20 7937 8125

Alte informaţii utile lucrătorilor independenţi pot fi obţinute vizitând website-urile următoarelor autorităţi şi organizaţii:

Statutul de angajat

În general, lucrătorii deţin statutul de angajat (employee), dacă:

  • au un contact de muncă semnat cu un angajator;
  • angajatorul reţine şi virează contribuțiile sociale pentru angajat;
  • plata lucrătorilor se face la oră / săptămână / lună;
  • activitatea este desfăşurată în mod individual (nu prin alți angajați proprii);
  • lucrătorii primesc instrucţiuni cu privire la locul de muncă, intervalul orar sau modul în care trebuie desfăşurată activitatea;
  • lucrătorii desfăşoară activitatea pentru un număr predeterminat de ore şi sunt plătiţi separat pentru munca suplimentară;
  • lucrătorilor li se poate cere să desfăşoare şi alte activităţi, în afara celor obişnuite;
  • beneficiază de concediu legal de odină;
  • beneficiază de prestații sociale în cazul unor accidente de muncă sau boli profesionale.

Ziua Naţională a României, sărbătorită cu fast

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Ziua Naţională a României, sărbătorită cu fast

1 Decembrie printre studentii GRASP

Sărbătoarea tuturor românilor a fost celebrată de mulţi conaţionali din Marea Britanie, tineri şi maturi. Astfel, studenţii GRASP (o reţea deschisă formată din studenţi, tineri profesionişti şi organizaţii partenere care împărtăşesc misiunea de a contribui activ la schimbarea României) au organizat, la 1 Decembrie 2012, în incinta casei William Goodenough, o seară de tradiţie şi cultură românească. Evenimentul a fost deschis unei audienţe internaţionale, studenţii români discutând cu cei prezenţi despre semnificaţia Zilei de 1 Decembrie, tradiţii, credinţe şi legende româneşti. Nu au lipsit de la eveniment muzica şi mâncarea tradiţională românească.

Şi studenţii români de la Universitatea din Nottingham au păstrat şi în 2012 tradiţia sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Lor li s-au alăturat membrii comunităţii româneşti din East Midlands, studenţi străini, colegi şi prieteni din Anglia, Grecia, Bulgaria şi alte ţări. Oaspeţii s-au bucurat de o atmosferă românească, muzică, dansuri şi bucate tradiţionale. Impresiile celor prezenţi au fost pe măsura evenimentului: „A fost foarte frumos, m-am simţit bine! M-au impresionat mult dansurile tradiţionale româneşti, parcă nu aş fi vrut să se oprească”, a spus Kostas, invitat din Grecia, iar Shashi, din Sri Lanka, a spus că „a fost o experienţă interesantă şi nouă, pentru că am aflat mai multe despre cultura unei ţări din Europa de Est”. Liam, un tânăr englez, s-a declarat, la rândul său, încântat de mâncarea servită, considerând-o „genială” şi menţionând că este „foarte ataşat de România”. „De 1 Decembrie am promovat cultura românească, creând în acelaşi timp un spaţiu în care românii s-au simţit ca acasă. Considerăm că aceste evenimente sunt esenţiale pentru consolidarea comunităţii româneşti din zonă”, consideră Alexandru Ghiţulescu, preşedinte al RoSoc UoN.

Studentii romani de la Universitatea Nottingham au sarbatorit Ziua Nationala

Ziua naţională a României a fost sărbătorită şi în Scoţia, în zilele de 1 şi 2 decembrie, în cadrul unor întâlniri organizate de Fundaţia Biserica Ortodoxă Română din Scoţia împreună cu Biroul Consular din Edinburgh şi Craigmillar Community Arts Centre, din Edinburgh. La bisericile ortodoxe române din Edinburgh şi Glasgow au fost oficiate slujbe de Te Deum, a fost organizată o expoziţie românească intitulată „România Uncovered” şi a avut loc o expunere urmată de discuţii pe tema momentelor istorice importante care au pregătit Marea Unire din 1918 şi care s-au succedat acesteia, prezentată de dr. Mihai Delcea, şeful Biroului Consular din Edinburgh. Momente de mare înălţare sufletească şi de bucurie au prilejuit miniconcertele de colinde româneşti prezentate de corul Fundaţiei Biserica Ortodoxă Română din Scoţia, pregătit şi dirijat de inimosul Preot Marcel Oprişan, care este şi preşedintele Fundaţiei.

La slujba in biserica romana din Glasgow Scotia

În cadrul întâlnirilor a fost menţionată preţuirea ce trebuie acordată tuturor celor ce simt româneşte, fie că trăiesc în România sau pe alte meridiane ale lumii, subliniindu-se importanta coeziunii tuturor românilor pentru promovarea prestigiului ţării şi al naţiunii.

Pentru românii greco-catolici din Londra, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu rugăciune şi cu un concert de colinde româneşti într-o nouă locaţie de cult românesc. Concertul a fost conceput într-o viziune creativă, îmbinând colindele cu izvorul lor, credinţa. În acest fel, Sfânta Liturghie celebrată de părintele Eduard-William Fartan, Rectorul Misiunii Romane Unite la Londra, a fost presărată cu vechi colinde româneşti, iar ulterior s-au cântat emoţionante piese muzicale

Cum răzbesc românii pe piaţa muncii

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Cum răzbesc românii pe piaţa muncii

Armata imigranţilor din construcţii

În jur de un milion de muncitori au venit în Marea Britanie, ca urmare a extinderii UE în Europa de Est. Zilierii sunt, majoritatea, români şi bulgari şi relativ nou veniţi în Marea Britanie. Ei au sosit după 2007, când România şi Bulgaria au aderat la UE, după cum notează publicaţia „New Statesman”, într-un articol realizat în cadrul programului „Balkan Fellowship for Journalistic Excellence”, iniţiativă a fundaţiei Robert Bosch Stiftung şi ERSTE, în cooperare cu „Balkan Investigative Reporting Network” (BIRN). Prezenţa acestor imigranţi în Marea Britanie nu este ilegală în sine. Liberi să rămână, dar nu şi liberi să lucreze, românii şi bulgarii îndeplinesc o funcţie îngustă – satisfacerea nevoii de forţă de muncă din Marea Britanie, prost plătită şi lipsită de protecţie.

Restricţii „pe sprânceană”. Membrii UE nu pot împiedica cetăţenii altor state membre să se deplaseze în ţările lor pentru a munci, dar pot impune „controale tranzitorii”, de genul celor în vigoare în prezent în Marea Britanie pentru români şi bulgari.

Statistici ale Ministerului Muncii şi Pensiilor arată că în jur de 210.000 de români şi bulgari au primit un număr de National Insurance (NI), de la aderarea ţărilor lor la UE, fără a-i lua în calcul pe cei care lucrează ilegal şi pe cei care s-au întors acasă.

Oficiali bulgari şi români de la ambasadele ţărilor lor de la Londra au declarat că cetăţenii lor au constatat că este mai greu să obţină un număr de NI, în unele cazuri chiar după cinci încercări nereuşite. Chiar şi când reuşesc să obţină un număr NI, lucrătorii români şi bulgari se confruntă în continuare cu restricţiile care nu au afectat o generaţie anterioară de imigranţi din UE. Rezultă că românii şi bulgarii sunt mai probabil să accepte ceea ce li se oferă, având în vedere că au mai puţine opţiuni pe piaţa forţei de muncă.

Majoritatea românilor şi bulgarilor au venit în Marea Britanie fără permis de muncă sau o promisiune fermă de angajare. Dornici să câştige, ei gravitează spre sectoarele construcţiilor şi industriei hoteliere, unde eludează nevoia unui permis de muncă, înregistrându-se ca independenţi. Confruntaţi cu restricţii severe pe piaţa locurilor de muncă, lucrătorii români au fost îndreptaţi spre o zonă în care nu există o distincţie clară între legal şi ilegal sau între exploatare şi eficienţa costurilor.

Salarii mai mici şi condiţii mai proaste. În sectorul construcţiilor, de pildă, care reprezintă peste 10 procente din PIB-ul Marii Britanii, o investigaţie a BIRN a arătat că lucrătorii români şi bulgari sunt pregătiţi să lucreze pentru salarii mai mici şi în condiţii mai proaste decât alţii. De altfel, sindicatele şi oficialii din domeniul siguranţei muncii sunt de acord că statutul acestor lucrători imigranţi i-a dus la capătul extrem al domeniului construcţiilor, unde procedurile sunt mult mai susceptibile de a fi ignorate, iar accidentele şi plângerile sunt mai puţin susceptibile de a fi raportate. Spre exemplu, un tânăr român, al cărui nume nu a fost dat, la sfatul avocatului său, a declarat, pentru BIRN, că a fost electrocutat în timp ce folosea un ciocan pneumatic pe un şantier din Londra. „Nu-mi amintesc prea multe. Era fum. Braţul meu a fost ars”, a povestit el.

Firmele mici de construcţii, care îi plasează de obicei pe aceşti muncitori, nu au nici un interes să existe plângeri împotriva lor. În plus, agenţiile de plasament plătesc de multe ori imigranţilor români şi bulgari un salariu mai mic decât altor lucrători. Iar imigranţii nu dispun de măsuri de protecţie împotriva acestor reduceri ale câştigurilor lor.

Se poate şi aşa

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Se poate şi aşa

The British Romanian Consultancy”…

…este o iniţiativă româno-britanică menită să confere companiilor britanice interesate să intre pe piaţa românească suportul necesar pentru identificarea de proiecte, parteneri de afaceri şi surse de finanţare disponibile. The British Romanian Consultancy” are două sedii, în Londra şi în Nottingham, şi se bucură de sprijinul HIVE/Nottingham Trent University.

LORELA CORBEANU este fondatorul „The British Romanian Consultancy”, o firmă de consultanţă cu sediul în Londra şi Nottingham, care oferă companiilor britanice dornice să investească în România sprijinul de care acestea au nevoie pentru a putea accesa cu succes piaţa românească. Reţeaua de contacte creată de-a lungul experienţei sale profesionale, precum şi buna cunoaştere a particularităţilor politice, economice, sociale şi culturale româneşti fac ca „The British Romanian Consultancy” să fie o companie de consultanţă unică, ce oferă clienţilor săi servicii personalizate şi flexibile.

Lorela crede în „make it happen!”. Îi place să descopere şi să evalueze noi oportunităţi pe piaţa românească şi britanică şi să le transforme în proiecte fezabile. Lorela Corbeanu sprijină companiile din România şi UK să dezvolte în comun proiecte de succes.

Limba română se predă la Oxford!

Oana Bârbulescu este prima persoană care predă limba română la prestigioasa universitate din Oxford. Majoritatea studenţilor ei sunt la Facultatea de Lingvistică, interesaţi de istoria ţărilor din Balcani sau masteranzi în limbi romanice.

Dintotdeauna pasionată de limba şi istoria dezvoltării limbii române, Oana a vrut să fie profesoară. După ce a terminat Facultatea de Litere din Bucureşti, a lucrat ca asistent şi, de curând, şi-a luat doctoratul. „Decizia de a preda la prestigioasa universitate nu a fost una uşoară. M-am gândit că este o mare responsabilitate să predai la Oxford. Una este ce crezi tu despre tine şi alta e dacă poţi să faci faţă unui astfel de post, aşa că am fost, la început, destul de reticentă”, a spus profesoara. Dar au convins-o profesorii şi colegii ei de la Litere. De altfel, de la ei a aflat despre postul de la Oxford, prodecanul Cristian Moroianu şi profesoara Rodica Zafiu, şefa Departamentului de Lingvistică, fiind cei care i-au spus despre oportunitatea de a preda în Marea Britanie.

Acum are un grup de 20 de studenţi străini, pe care îi învaţă atât limba română, cât şi istoria limbii române. „Cursurile se ţin în engleză, dar celor care ştiu o limbă romanică pot să le vorbesc în franceză sau italiană, pentru că fac şi o comparaţie a limbii române cu celelalte”, adaugă Oana Bărbulescu.

Lectoratul la care predă profesoara româncă este finanţat de statul român şi a fost înfiinţat în baza unui protocolul de cooperare între Institutul Limbii Române din Bucureşti şi Universitatea Oxford. Profesorul care preda la Oxford este selectat prin concurs, de către universitatea britanică.

În topul preferinţelor: produsele tradiţionale

Producătorii britanici de miere de albine cred că Uniunea Europeană ar trebui să aloce mai multe fonduri ţării lor, aşa cum au procedat cu state precum Ungaria şi România. care şi-au majorat producţia în ultimul deceniu. Până la sfârşitul anului 2012, ţării noastre i-a fost alocate 3,4 milioane de euro în acest scop, sumă egală cu cea promisă de UE pentru 2013. Mass-media britanice notează că există în jur de 400 de producători de miere de albine pe piaţa din România, care, dacă întrunesc toate condiţiile cerute de UE, primesc o sponsorizare de 4.500 de euro la fiecare trei ani, bani din care reuşesc să acopere costurile de întreţinere şi de producţie.

Ca urmare, România şi-a majorat producţia în ultimul deceniu, până la 24.700 de tone de miere de albine. „Aducem specialităţi româneşti, cum ar fi mierea de salcâm sau poliflora. Graţie fondurilor europene, România a ajuns să încurajeze investiţiile în apicultură, iar numărul crescătorilor de albine din această ţară este, credem noi, în creştere”, a spus Patrick Robinson, directorul unei companii britanice de distribuţie a produselor apicole. De altfel, 80% din produsele apicole de pe piaţa din Marea Britanie sunt importate din state est-europene, printre care şi România.

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Viaţa nu e chiar roz…

Mărturii londoneze

În aproape trei săptămâni petrecute în Anglia, ajungi să auzi de toate despre cei 200.000 de conaţionali stabiliţi oficial la Londra (neoficial, numărul total este de 300.000 de persoane, numai că o treime sunt fără forme legale). Au reieşit două lumi paralele, dar reale, fiindcă viaţa la Londra se vede în culori nuanţate.

Iolanda Costide este un arhitect român cunoscut în capitala Angliei. Este o doamnă care deţine propria firmă şi care, până în 1995, a condus Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia. Iolanda Costide spune: de ce vin românii aici? Acum, avem fenomenul migraţiei celor din Europa de Est şi Centrală. În anii ’50-’60-’70 era imigraţia irlandeză. Irlanda era, pe atunci, foarte săracă, iar oamenii veneau în Anglia să muncească. Aici au găsit o societate educată, civilizată, cu oameni generoşi, prietenoşi. Din păcate, până pe 1 ianuarie 2014, românii au restricţii pe piaţa muncii. Din pricina acestor interdicţii, câştigă foarte puţini bani, unii sunt chiar exploataţi. Restricţiile îi pun în situaţii vulnerabile. Sunt mulţi fără forme legale, deşi n-ar avea motive să stea aşa, doar că nu cunosc legislaţia şi nu are cine să-i ajute, notează mass-media din România.

De cealaltă parte, întâmplarea a făcut să dăm peste un alt buzoian. Omul (34 de ani) îşi câştigă pâinea cinstit ca bucătar la un hotel de nivel mediu. S-a stabilit în Londra de cinci ani, după ce a muncit doi ani pe vapor: „Pe vapor e armată curată. Aici e bine. Vin de la muncă, am soţia cu mine, îmi văd de treaba mea, iar în curând o să aplic şi pentru cetăţenie. Câştig bine, dar nu-mi place deloc Londra. Vreau să mă întorc în ţară, la Buzău, să încerc să deschid ceva acolo, un magazin de piese auto, un restaurant, domeniu în care spun că mă pricep, iar dacă nu merge, în doi-trei ani să pot reveni în Anglia şi s-o iau de la capăt. Găsesc uşor de muncă aici, cu meseria mea. Stau cu soacra şi cu cumnaţii. Plătim 1.000 de lire pe lună, dar o împărţim la cinci persoane. Am venit să strângem bani, ea lucrează ca manager la un hotel, dar ne permitem să ieşim săptămânal la un restaurant”.

În căutarea unui job mai bun

Peste 20.000 de muncitori străini din afara UE s-ar putea îndrepta spre Marea Britanie pentru a-i înlocui pe culegătorii de fructe români şi bulgari, care vor fi tentaţi de locuri de muncă mai bune, atunci când restricţiile de pe piaţa muncii vor fi ridicate, notează publicaţia „The Telegraph”. Astfel, se estimează că începând cu 1 ianuarie 2014, cei 21.500 de români şi bulgari aflaţi deja în Regatul Unit, vor avea, sub auspiciile Programului privind Lucrătorii Sezonieri din Agricultură (SAWS), libertatea de a-şi părăsi locurile de muncă de la ferme. Drept urmare, lucrătorii angajaţi în agricultură ar putea să se îndrepte în oraşe, spre locuri de muncă necalificate mai uşoare şi în condiţii mai bune, cum ar fi barurile şi restaurantele, urmând să fie înlocuiţi de lucrători străini din ţări cum ar fi Ucraina, Republica Moldova şi Croaţia.

Reguli mai stricte pentru medici

Autorităţile din Marea Britanie au înteţit testarea profesională a medicilor străini care activează pe teritoriul Regatului Unit. Astfel, medicii străini din Marea Britanie se vor confrunta în viitor cu o evaluare mai riguroasă, după ce un studiu a arătat că, în ultimii cinci ani, 63 la sută dintre medicii care au fost concediaţi sau suspendaţi de Consiliul General al Medicilor (CGM) din Regatul Unit erau şcoliţi în afara ţării. BBC arată că medicii care nu sunt britanici reprezintă doar 36% din totalul cadrelor medicale din Regatul Unit.
Printre noile reforme din sistemul medical se numără verificări mai bune ale doctorilor şi o revizuire a actualului sistem de testare. În plus, un nou program de instalare pentru toţi medicii imigranţi urmează să se lanseze, în formă pilot, la începutul acestui an. Totodată, vor fi testări ale performanţelor lingvistice ale medicilor străini. Doctorul Vivienne Nathanson, membră a Asociaţiei Medicale Britanice, arată că este esenţial ca toţi doctorii care lucrează în ţară să aibă competenţe comunicaţionale şi competenţe clinice corespunzătoare, precum şi să poată înţelege legea şi cultura britanice. Altă măsură pe care o va impune CGM din Regatul Unit se referă la feedback-ul din partea pacienţilor, medicilor, asistentelor şi a altor colegi, pentru fiecare medic. Marea Britanie este prima ţară din lume care introduce o asemenea măsură în întregul său sistem de sănătate.

Foarte mulţi medici români pleacă să lucreze în străinătate. Marea Britanie este una dintre ţările care recrutează anestezişti, medici stomatologi, specialişti în medicina internă, dar şi medici de familie. Medicii români care vor să lucreze în străinătate trebuie să aibă certificat de conformitate de la Colegiul Medicilor din România (CMR).

Constrângerile se menţin

2013 este ultimul an în care anumite ţări din UE pot menţine restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari, piaţa muncii deschizându-se total începând cu 1 ianuarie 2014.

Sunt 10 ţări din Europa care menţin şi în 2013 aceste constrângeri: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania. Comisia Europeană a aprobat o cerere transmisă de autorităţile din Spania privind prelungirea restricţiilor impuse lucrătorilor români până la 31 decembrie 2013, din cauza problemelor care afectează piaţa muncii din această ţară.

Franţa a extins, totuşi, accesul românilor pe piaţa forţei de muncă de la 150 de meserii la 291 de meserii, în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi în recrutarea de personal.

Între meseriile nou autorizate figurează cele de coafor, tinichigiu auto, transportator de mobilă la mutarea locuinţei, întreţinător de spaţii de verzi sau manager de personal pentru bucătărie.

Cu credinţa strămoşească în suflet

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Cu credinţa strămoşească în suflet

Biserici Ortodoxe Româneşti din Marea Britanie

LONDRA

Parohia Sfântul Gheorghe – St Dunstan’s in the West, 186 Fleet Street, London, EC4A 2AE

Parohia Pogorârea Sfântului Duh – Biserica: S. Andrew, 28, Old Church Lane, Kingsbury,London, NW9 8RZ

ABERDEEN (Scoţia)

Parohia Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana – 35 Midstocket Road,AB15 5JL

BALLYMENA (Irlanda de Nord)

Parohia Sfântul Ioan Teologul – Biserica All Saints, 4 Broughshane Road, BT43 7DX, Ballymena

BIRMINGHAM – WEST MIDLANDS

Parohia Sfântul Apostol Andrei – Biserica: St. Francis Hall, University of Birmingham Chaplaincy, Opposite no 100, Edgbaston Park Road, Birmingham, B15 2UD

BOSTON

Parohia Naşterea Maicii Domnului – Biserica: St Nicholas’ Church, Fishtoft Road, Boston, Lincolnshire, PE21 0DJ

BRISTOL

Parohia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – Biserica: Thomas the Martyr, Thomas Lane, Bristol, BS1 6QR

CAMBRIDGE

Parohia Sfântul Apostol Ioan – Michaelhouse, Trinity Street, Cambridge, CB2 1SU

CARDIFF

Parohia Tuturor Sfinţilor şi a Sf. Arhidiacon Ştefan – Biserica: Church of St. Dyfrig and St Samson (Church of Wales) Pentre Gardens Cardiff, CF11 6QX

EDINBURGH

Biserica: Chapel of St. Andrew, 2 Meadow Lane, Edinburgh, EH8 9NR

GLASGOW

Parohia Întâmpinarea Domnului – Biserica: Shettleston Old Parish Church, 111Killin Street, Glasgow, G32 9AH

LIVERPOOL

Parohia Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ – Biserica: St Philip Neri Catholic Church, 30 Catharine Sreet, Liverpool L8 7NL

NOTTINGHAM

Parohia Sf. Apostoli Petru şi Pavel – Biserica: Biserica Sfantul Ciprian al Cartaginei, Lancaster Road, Carlton, Nottingham, , NG3 7AN

PRESTON

22.Biserica: Saint John’s Minster Church, Church Street, Preston, Lancashire, PR1 3BU

La Parohia ortodoxă din Liverpool

Parohia ortodoxă română „Sf. Paisie Nemţeanul”, din Liverpool, a sărbătorit 3 ani de slujire pastorală, de la înfiinţare. La acest important eveniment a fost prezent un oaspete de seamă: PS Ignatie, Arhiereu Vicar în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. Aceasta a fost prima vizită pe care PS Ignatie a făcut-o în parohia „Sf. Paisie Nemţeanul”, al cărei paroh este preotul Dan Ghindea.

Şi enoriaşii din parohia ortodoxă română „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, din Nottingham, au avut bucuria de a-l avea oaspete pe PS Ignatie.


Pentru cei cu „inimă română”

Biserica Românească Ortodoxă „Sf. Macarie cel Mare”, din Leeds, are multe de oferit tuturor celor cu „inima română”. Comunitatea românească din Leeds se dezvoltă cu paşi repezi, la ora actuală numărul românilor prezenţi duminica la slujbă fiind în jur de 100 de participanţi.

Una dintre cele mai mari realizări ale a anului 2012 o constituie Şcoala de Duminică. 20 de copii participă săptămânal la ore de limba română şi religie oferite de cele două doamne care se ocupă de oferirea unei cunoaşteri cât mai amănunţite a credinţei şi a limbii române. Toate acestea pentru a ne simţi cu toţi români şi pentru „a da mână cu mână toţi cu inima română” şi a arăta că şi românii din Marea Britanie fac lucruri minunate, ce trebuie menţionate.

Consulat Onorific la Inverness

Domnul Drew Hendry a fost instalat în funcţia de consul onorific al României la Inverness. Cu acest prilej, au avut loc întâlniri cu conducerile consiliilor locale din Edinburgh şi Inverness, cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Edinburgh, Pitlochry, Highland şi Glasgow, precum şi cu preşedintele Fundaţiei Biserica Ortodoxă Română din Scoţia. Consulul Onorific al României la Inverness va avea circumscripţia consulară Highland and Islands (Orkney, Hebrides şi the Shetland).

Discuţiile cu autorităţile scoţiene s-au desfăşurat în spiritul continuităţii şi pragmatismului, conform celor convenite cu primul ministru scoţian Alex Salmond, cu prilejul primei întâlniri a acestuia cu Ambasadorul României, în iunie 2010. S-a subliniat că înfiinţarea Consulatului Onorific la Inverness şi deschiderea, în decembrie 2010, a Biroului Consular din Edinburgh au un dublu scop: pe de o parte, identificarea potenţialului de schimburi economice, culturale şi la nivelul autorităţilor locale între Scoţia şi România şi, pe de altă parte, apropierea serviciilor de asistenţă consulară de românii care locuiesc, lucrează sau studiază în partea de nord a Marii Britanii.

Consulatul Onorific de la Inverness este cel de-al şaselea din Marea Britanie, alături de cele din Newcastle upon Tyne, Belfast, Leeds, Southampton şi Cardiff. Un nou consulat onorific urmează a fi deschis la Liverpool, la începutul anului 2013.

Convergenţe

Reporter: editura February - 2 - 2013 Comments Off on Convergenţe

Congres al Românilor de Pretutindeni

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, intenţionează să acţioneze la nivelul Executivului pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni pe lângă Parlamentul României.Acţiunea se află în concordanţă cu prevederile legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, adoptată în anul 2007. Demnitarul a făcut această declaraţie la Forumul Românilor de Pretutindeni, (decembrie 2012) subliniind că, legea prevede înfiinţarea unui Congres al Românilor de Pretutindeni pe lângă Parlamentul României, cu reprezentanţi din comunităţile româneşti şi din afara ţării şi a unui consiliu reprezentativ: „Îmi propun să acţionez la nivelul Guvernului, şi mai ales cu implicarea Parlamentului, pentru a organiza acest Congres, for reprezentativ al românilor atât din jurul României, din comunităţile tradiţionale, dar şi cu reprezentarea românilor plecaţi din ţară din raţiuni politice sau, mai aproape, economice. Este un obiectiv pe care mi-l fixez, să putem avea această formă de reprezentare a românilor de pretutindeni pe lângă Parlamentul României”.

ES dr. Ion Jinga, „Diplomatul Anului 2012”

În cadrul Ceremoniei de încheiere a anului aniversar „MAE, 150 de ani de diplomaţie”, una dintre distincţii i-a fost acordată ambasadorului României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ion Jinga, „pentru abilităţile în promovarea relaţiilor bilaterale în plan politic, economic, cultural cu principalii parteneri externi ai României, precum şi a intereselor comunităţilor româneşti din străinătate”. S-a afirmat că, dincolo de situaţiile conjuncturale şi chiar în condiţiile dificile ale crizei economico-financiare prin care trece Europa, niciodată în istoria comună a relaţiilor bilaterale, România şi Marea Britanie nu au avut relaţii mai bune. A mai fost menţionat locul şi rolul comunităţii româneşti din Marea Britanie, care, după statisticile britanice, este printre cele mai dotate din punct de vedere intelectual între comunităţile străine din Regatul Unit.

Urările ambasadorului britanic Martin Harris

Ambasadorul Marii Britanii în România, ES Martin Harris, şi-a deschis cont pe Twitter, ocazie cu care a făcut mai multe urări pentru români. Diplomatul britanic a făcut dovada că încearcă să se integreze cât mai bine în societatea românească, familiarizându-se cu tradiţiile şi particularităţile de la noi întocmai cum conaţionalii noştri care ajung în Regatul Unit se străduiesc să se adapteze societăţii britanice. Astfel, Martin Harris a distribuit un filmuleţ în care recită „Pluguşorul”: Iarna-i grea, omătu-i mare, semne bune anul are, semne bune de belşug, dă sub brazdă, de sub plug, a urat Harris în limba română, fiind îmbrăcat într-un tricou cu mesajul Keep calm and ReStart România. Oficialul britanic le-a transmis, totodată, tuturor românilor „Crăciun fericit” şi a ţinut să precizeze că 2012 a fost un an important pentru Marea Britanie şi relaţia cu România.