NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Importante perspective de cooperare bilaterală”

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on „Importante perspective de cooperare bilaterală”
E.S. doamna Manuela Breazu

E.S. doamna Manuela Breazu

– declară E.S.doamna Manuela Breazu, Ambasadorul României în Irlanda

Noul Ambasador al ţării noastre la Dublin este, de puţin timp, Excelenţa Sa doamna Manuela Breazu. În ultima sa misiune diplomatică a reprezentat România în calitate de ambasador în Australia, Mexic şi Argentina.

Cum aţi făcut trecerea de la ţări latino-americane la o ţară nord-europeană şi un popor cu origini celtice?

– Preluarea mandatului de Ambasador al României în Irlanda, la sfârşitul anului trecut, mi-a oferit onoarea de a reprezenta interesele ţării noastre într-o ţară cu o cultură fascinantă şi o istorie bogată, un partener al României în UE, cu o economie modernă, care a depăşit cu succes una dintre cele mai dure crize financiare din istoria sa recentă şi care oferă importante perspective de cooperare bilaterală.

Pe de altă parte, pot spune că relaţiile bilaterale româno-irlandeze au cunoscut un parcurs ascendent în cei 24 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Acestea au culminat cu o serie de contacte la nivel înalt, în contextul deţinerii de către Irlanda a preşedinţiei UE (prima parte a anului 2013) şi OSCE (2012).

Iar dintre contactele strict bilaterale din ultimii ani, doresc să amintesc vizitele la Bucureşti ale ministrul irlandez al Afacerilor Externe, Micheál Martin (2010), respectiv vizita la Dublin a ministrului român al Afacerilor Externe, dl. Titus Corlăţean (2013).

– Am dori să cunoaştem câteva dintre priorităţile mandatului Excelenţei Voastre.

– Evident că o prioritate a mandatului meu ca Ambasador al României o constituie intensificarea şi diversificarea dialogului politic bilateral, atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental.

Pornesc de la premisa că avem deja o bază solidă a relaţiilor bilaterale, pe care doresc să construiesc în continuare. Irlanda reprezintă un exemplu de urmat pentru modul în care a reuşit să se transforme dintr-o economie eminamente agricolă, la începutul anilor ’80, într-o economie modernă, fiind în acest moment unul dintre cei mai importanţi exportatori de bunuri şi servicii la nivelul UE, valoarea acestora depăşind nivelul de 180 miliarde euro la finalul anului trecut.

Gama de bunuri şi servicii exportate include atât produse cu un grad ridicat tehnologic, aparatură şi dispozitive medicale, echipamente IT şi cu valoare adăugată ridicată, precum şi produse farmaceutice, echipamente electronice, software şi servicii financiare, dar şi produse agro-alimentare, nivelul exporturilor acestora din urmă fiind de aproximativ 10 miliarde de euro în anul 2013.

La ce nivel se situează schimburile comerciale bilaterale?

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

– Elementele economice exemplificate oferă o serie de oportunităţi de afaceri care pot fi valorificate cu succes în cadrul dialogului economic bilateral. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În anul 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora. (la 30.09.2013, valoarea schimburilor comerciale bilaterale înregistra 366 milioane de euro, din care 78 milioane de euro exporturi, iar 288 milioane de euro importuri).

Valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Îmbunătăţirea situaţiei economice, atât la nivelul UE, cât şi în cele două ţări, oferă motive de optimism privind menţinerea acestei tendinţe ascendente şi în viitor.

Cum poate fi explicată povestea de succes a Irlandei, aşa-numitul „Tigru celtic”?

– Atragerea fondurilor europene a reprezentat unul dintre elementele de bază ale „poveştii de succes” a Irlandei şi constituie unul dintre domeniile importante de cooperare ale agendei româno-irlandeze. Reluarea zborurilor TAROM pe ruta Bucureşti – Dublin, în număr de şase curse săptămânale, dar şi lansarea, începând din luna aprilie a.c., a zborurilor directe ale companiei irlandeze Ryanair între cele două ţări oferă noi perspective pentru promovarea României ca destinaţie turistică în Irlanda. Consider că România este o destinaţie deosebit de interesantă pentru turiştii irlandezi, relieful variat, clima şi trecutul istoric al României (inclusiv mitul „Dracula”, creaţia scriitorului irlandez Bram Stoker) fiind elemente de natură să stimuleze interesul acestora.

Sper ca, în anii următori, numărul turiştilor irlandezi în România să crească semnificativ. Evident, pentru înregistrarea unor rezultate concrete în acest sens este nevoie de o promovare adecvată a României ca destinaţie turistică şi dorim să putem fi prezenţi în viitor la principalele evenimente şi târguri de tursim din Irlanda, pentru a putea răspunde aşteptărilor unui public irlandez exigent şi dornic să descopere noi destinaţii de interes.

– Aţi cunoscut comunitatea românească…

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

– Unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii mele ca Ambasador în Irlanda îl reprezintă contactul cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Irlanda. La numai câteva zile de la sosirea mea în Irlanda, care a avut loc la sfârşitul anului trecut, am avut plăcerea să particip la mai multe evenimente organizate de diferite grupuri de români cu ocazia Zilei Naţionale a României şi mărturisesc că am fost plăcut impresionată de nivelul de mobilizare a organizatorilor, de calitatea evenimentelor şi de nivelul de participare. Membrii corpului diplomatic al Ambasadei au avut prezenţe constante la evenimentele comunităţii româneşti, contribuind major la protejarea intereselor cetăţenilor români. De asemeni, asigurăm servicii consulare de cea mai bună calitate şi mă voi implica tot mai mult în relaţia cu cetăţenii români din Irlanda.

Impresia foarte bună despre membrii comunităţii româneşti din Irlanda a fost întărită şi de contactele avute cu mai mulţi membri ai Guvernului şi parlamentari irlandezi, ce au subliniat nivelul de integrare a comunităţii româneşti şi contribuţia pozitivă a acesteia la dezvoltarea de ansamblu a societăţii irlandeze.

Pentru acest an, dorim să organizăm mai multe evenimente culturale cu participare românească, ce să permită o mai bună familiarizare a publicului irlandez cu valorile culturale româneşti, programul de manifestări „Zilele Culturii Româneşti” fiind cel mai important set de evenimente, în paralel cu organizarea, în continuare, de întâlniri la Ambasadă, la care vor fi invitaţi reprezentanţii asociaţiilor şi bisericilor româneşti.

Marian Gârleanu

Corespondenţă specială din Dublin


În 2013, valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora”.

Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

Reporter: editura September - 17 - 2012 Comments Off on Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

ne declară E.S. dl Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda

La sfârşitul lunii iulie, ca rezultat al demersurilor susţinute şi constante ale Ambasadei României la Dublin, cât şi ale autorităţilor române pe lângă Guvernul irlandez, a fost adoptată o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţia româno-irlandeză în general: ridicarea, cu aplicare imediată, a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât se petrece cu 18 luni mai devreme faţă de termenul convenit în Tratatul de Aderare a României la U.E., de 1 ianuarie 2014.

– Când aţi demarat acţiunea de ridicare a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români?

– Acest obiectiv major s-a aflat pe agenda Ambasadei României de la Dublin încă din anul 2009, fiind continuat în anii 2010 şi 2011. Acest demers al Ambasadei României a fost unul în asociaţie cu omologul bulgar. La iniţiativa ambasadei noastre şi într-o logică evidentă de maximizare a şanselor demersurilor Ambasadei, a fost propusă şi pusă în aplicare o cooperare cu reprezentantul bulgar la Dublin. Astfel, o parte din acţiunile concepute de misunea noastră au beneficiat şi de angajamentul şi participarea colegului bulgar.

Insistenţa noastră s-a bazat şi a putut fi manifestată şi datorită deschiderii la dialog pe care cea mai mare parte din oficialii irlandezi au arătat-o, uneori dincolo de propriile lor opinii sau decizii. Mărturisesc că au existat momente în care opinia majoritară era în defavoarea continuării demersurilor. Din fericire, nu am dorit să renunţăm nici un moment. Decizia irlandeză nu a fost una simplă, uşor de luat, ci dimpotrivă. Pornind mai ales de la realităţile economice şi sociale proprii acestui spaţiu, dar şi în conexiune cu decizia altor state, care au extins aplicarea restricţiilor pe pieţele lor de muncă, este, cred, uşor de înţeles de ce întregul proces a fost unul destul de complicat şi dificil. Referitor la palierele politice abordate, acestea au cuprins atât reprezentanţii guvernamentali, cât şi parlamentari. Trebuie, însă, reţinut că decizia a aparţinut, potrivit procedurilor legale irlandeze, guvernului.

Credeţi că, odată ridicate restricţiile pe piaţa muncii, numărul românilor înregistraţi oficial în Irlanda, creşte peste 18.000, câţi sunt acum? E posibil ca în viitorul apropiat să sosească mai mulţi români ?

Aş face o menţiune: Ambasada apreciază ca numărul românilor prezentat în întrebarea dumneavoastră – rezultat în urma recensământului irlandez din 2011 – este, în mod real, mai mare. S-ar putea ca această cifră să fie crescută, dată fiind prezenţa unui număr de muncitori români care nu sunt înregistraţi oficial.

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii numerice a prezenţei românilor în Irlanda, nu se pot face predicţii. Chiar dacă într-o perioadă imediată un asemenea fenomen ar putea avea loc, condiţiile reale de piaţă a muncii – economie încă în proces de refacere, şomaj crescut etc – vor duce la o autoreglare a unui eventual asemenea proces. De altfel, am încercat şi voi continua să atrag atenţia tuturor românilor interesaţi de planuri de venire în Irlanda, pentru lucru, să se intereseze mai întâi asupra condiţiilor şi şanselor reale pentru materializarea unui asemenea proiect şi să insiste în legalizarea contractuală a relaţiilor de muncă cu angajatorii.

Mai poate aspira Irlanda la statutul de Celtic Tiger” al UE? Care e viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze în cadrul Uniunii?

Rezultatele eforturilor de redresare economică ale noului guvern au fost apreciate în mod pozitiv şi constant de delegaţiile FMI/UE/BCE, care vizitează regulat Dublinul, semnele înregistrate până în prezent fiind încurajatoare. Chiar dacă Irlanda nu va mai egala performanţele trecute, care au făcut-o să capete statutul menţionat, se înregistrează suficiente comentarii, inclusiv din partea instituţiilor financiare internaţionale, care indică evoluţia economiei irlandeze într-o direcţie de creştere credibilă şi care tind să contureze un exemplu irlandez pozitiv de ieşire din criză.

În ce priveşte viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze, semnalele sunt, de asemenea, solide şi pozitive. Chiar decizia recentă a guvernului irlandez referitoare la liberalizarea pieţei muncii pentru lucrătorii români dovedeşte intenţia ambelor state de a consolida parteneriatul dintre ele. De altfel, în ultimii trei ani au fost înregistraţi paşi importanţi ai dialogului bilateral şi proiectelor concrete, în toate domeniile – prima vizită a unui ministru de Externe irlandez în România în istoria post-decembristă, asistenţa pe absorbţia fondurilor europene, cooperări inter-instituţionale între ministere de linie, vizite reciproce parlamentare, creşterea schimburilor comerciale, concretizarea unor proiecte culturale excepţionale, completarea cadrului juridic bilateral etc. Planurile pentru viitorul apropiat şi mediu cuprind acţiuni importante care să completeze şi să consolideze această evoluţie ascendentă.

(a consemnat Marian Gârleanu)