NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Să lasăm prietenia chino-română să navigheze!

Reporter: editura December - 19 - 2017 Comments Off on Să lasăm prietenia chino-română să navigheze!
Interviurile noastre la sfârsit de an
 
Răspunsurile E.S. domnul Xu Feihong, Ambasadorul Chinei în România, la întrebările revistei „Balcanii și Europa”

Sunt ambasadorul Chinei în România de aproape 3 ani. Referindu-mă la relaţiile dintre cele două ţări, se poate spune că faţă de schimbările și ajustările de pe plan internaţional, relaţia de prietenie chino-română are o istorie îndelungată și puternică, cele două ţări având beneficii comune și pe zi ce trece tot mai puternic înrădăcinate, cu o cooperare complementară din ce în ce mai puternică. În acești ultimi ani, în mod special, relaţiile de prietenie și cooperare dintre cele două ţări s-au propulsat aș spune pe „banda de viteză”.

În primul rând, amintesc schimburile la nivel înalt ce au avut loc: domnul Liu Yunshan, secretar al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (CC al PCC), a efectuat o vizită de succes și a participat la „Dialogul partidelor politice dintre China și Europa Centrală și de est 2017”. Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului în Guvernul României, a participat în China la Forumul de cooperare pe plan internaţional „Belt and Road”. Aceste vizite au avut un rol politic important, ambele ţări exprimându-și încrederea fermă și dorinţa puternică de aprofundare a acestei cooperări. 

În al doilea rând, mă voi referi la succesul substanţial al cooperării bilaterale. România a fost gazda primei ediţii a Târgului și Conferinței Energetice 16+1. Centrul de Dialog și Cooperare pentru Proiectele Energetice (CDCEP 16+1) funcţionează cu succes. O serie de proiecte mari au făcut deja progrese în negocieri, mă refer la firme chineze implicate în proiectul pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, Termocentrala de la Rovinari, Compania Rompetrol. De asemenea, menţionez că pe piaţa chinezească se află numeroase sortimente de carne de porc, miere, vin etc. România a devenit membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, având un rol tot mai important în construirea proiectului „Belt and Road”.

Mă refer apoi la intensificarea schimburilor culturale pe termen lung. Centrul cultural român din China este foarte activ, iar Centrul cultural chinez din România în curs de constituire a încheiat formalităţile legale prevăzute pentru înregistrare și inaugurare în toamna anului viitor. Numeroase ansambluri artistice chineze au venit în România și au participat la Gala Anului Nou Chinezesc, la Festivalul Internaţional de teatru de la Sibiu, au performat la Concursul Internaţional de voce Hariclea Darclee. Aș vrea să remarc că în România limba chineză atrage tot mai mulţi oameni, pe zi ce trece. De altfel, există patru Institute Confucius, 8 clase confucianiste cu mai mult de 100 de catedre de predare a limbii chineze. Pentru a susţine și încuraja tinerii învăţăcei români să înveţe limba chineză, am sponsorizat în special programul de burse școlare „Bursa Ambasadorului Chinei” și am organizat prima ceremonie de premiere, cu care prilej mai mult de 20 de tineri români au fost premiaţi. 

O atenţie specială am acordat colaborării cu Asociaţia de prietenie Casa Româno Chineză din București. În cursul acestui an am participat, ca și în anii trecuţi, la inaugurarea unor noi filiale ale Casei Româno-Chineze și am apreciat evenimentele la care am asistat, manifestări ale prieteniei dintre ţările noastre.

Ţin să remarc faptul că, începând cu luna septembrie, Guvernul român a simplificat procedurile de acordare a vizei de scurtă durată pentru cetaţenii chinezi, fapt care reprezintă o măsură extrem de importantă și pozitivă pentru ambele părţi. Credem cu tărie că această nouă politică de acordare a vizelor va ușura și lărgi drumul către schimburile culturale chino-române.

Ziua Republicii Populare Chineze – a 68-a aniversare.

Nu demult, Congresul Naţional al 19 lea al PCC și-a terminat cu succes lucrările. Noul Comitet Central al PCC l-a ales pe Xi Jinping ca secretar general. De asemeni, gândirea Xi Jinping cu privire la socialism cu specificul chinez în noua eră este stabilită ca orientarea călauzitoare pe care PCC trebuie s-o urmeze timp îndelungat. Iar obiectivele dezvoltării Chinei în viitor au fost clarificate.


Conform cu planurile stabilite la Cel de-al 19 lea Congres Naţional al PCC, China, până în anul 2020 va realiza în toate domeniile o societate a bunăstării decente, până în anul 2035 va înfăptui în esenţă modernizarea socialismului, și până la jumătatea acestui secol va transforma China într-o ţară socialistă modernă și puternică, prosperă și democratică, cu o cultură avansată, armonioasă și frumoasă. Desigur, China nu se poate dezvolta fără lumea din exterior, și va continua să adere la o politică naţională deschisă către lumea din afară. 

România este un prieten și un partener tradiţional al Chinei. Sperăm că ambele părţi vor profita de oportunităţile oferite de Cel de-al 19 lea Congres Naţional al PCC, iar relaţia chino-română se va consolida în numeroase aspecte:

1. Pornim de la faptul că România a creat o strategie naţională în mai multe domenii, cum ar fi: resurse energetice, infrastructură, tehnologie digitală, sănătate și dezvoltarea regională. Ambele părţi pot grăbi asocierea strategiilor de dezvoltare, pot crea un hub economic european pentru initiativa „Belt and Road”, pot realiza complementaritate, câștiguri și beneficii reciproce și dezvoltare reciprocă.

2. Promovarea unui proces continuu de cooperare. Ambele ţări, atât China cât și România tratează aceste proiecte mari cu mare importanţă și trebuie să intensifice procesul de negocieri în vederea extinderii consensului. Faţă de realizările discutate trebuie grăbit procesul de consolidare a consensului și să cautăm noi pași. Mai mult decât atât, trebuie elaborate noi proiecte în special pentru promovarea de IMM și cooperare locală, pentru a aduce mai multe beneficii pentru ambele popoare.

3. Atât China, cât și România trebuie să se folosească pe deplin de prietenia dintre cele două ţări care datează din timpuri străvechi. China va continua să sporească schimburile cu România, să trimită reciproc ansamblurile artistice, să sprijine studenţii români în învăţarea limbii chineze, să promoveze cercetările știinţifice în ambele părţi, cooperarea turistică etc. 

Nu peste mult timp, cea de-a șasea Reuniune a șefilor de Guverne din China și ţările din Europa centrală și de est va fi convocată în Ungaria. România este un participant importat în cadrul cooperării în format 16+1. Sunt de părere că procesul de aprofundare neîntreruptă a colaborării și prietenia tradiţională dintre cele două ţări reprezintă puntea pentru atingerea de rezultate performante.

“Aş dori noi dezvoltări în relaţiile politice dintre cele două ţări”

Reporter: editura February - 13 - 2012 Comments Off on “Aş dori noi dezvoltări în relaţiile politice dintre cele două ţări”

ne declară

E.S. doamna Huo Yuzhen,

ambasadorul Chinei în România.

– Vă aflaţi de puţin timp în ţara noastră. Împreună cu românii aţi sărbătorit, de aceasta dată, Noul An Chinezesc.

Într-adevăr, aşa este…Înainte de toate, aş dori să urez tuturor românilor un călduros “La mulţi ani,” cu ocazia sărbătoririi Noului An Chinezesc – Anul Dragonului. Totodată, doresc să adresez prietenilor români cele mai sincere urări de sănătate, fericire şi succes în anul în care am intrat.

În calitate de nou ambasador al Chinei în România, mă simt onorată de această nouă misiune a mea, dar simt, totodată, o mare responsabilitate. Aş aminti că o zicală chinezească spune că “Anul nou trebuie să înceapă cu o atmosferă nouă”. Mă refer la această zicală deoarece China şi România se află într-un nou punct de pornire pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, la începutul anului, care oferă multe oportunităţi de dezvoltare.

– Cum apreciaţi relaţiile dintre cele două ţari, la data sosirii dumneavoastră la Bucureşti?

În această privinţă,mă gândesc la câteva aspecte privind relaţiile chino-române…

-Vă referiţi la relaţiile politico-economice?

Desigur…Aş dori noi dezvoltări în relaţiile politice. Sper ca cele două ţări să intensifice schimbul de vizite la nivel înalt, să întărească încrederea reciprocă pe plan politic, să respecte şi să susţină interesele de bază ale celeilalte părţi. În acest sens, ar trebui ca organele legislative, partidele politice şi diferite ministere să amplifice schimburile şi dialogurile, să consolideze astfel baza politică a relaţiilor bilaterale.

De asemeni se face simţită necesitatea unor noi progrese în cooperarea economică şi comercială. Sper ca ambele părţi să îşi intensifice eforturile pentru o exploatare mai amplă a pieţei celeilalte părţi, impulsionând volumul comercial bilateral la un nivel mai înalt. Trebuiesc găsite punctele de interes reciproc ale cooperării, astfel încât colaborările în agricultură, infrastructură, economie verde şi energie curată să demareze şi să cunoască progrese notabile. Ar fi necesar ca cele două ţări să creeze un mediu de afacere şi de investiţie mai prietenos şi mai convenabil pentru întreprinderile ambelor ţări.

– Si relaţiile social –culturale au o mare însemnătate

Evident. Ar trebui impulsionate schimburile între oameni. Trebuie să încercăm noi modalităţi pentru a dezvolta relaţiile culturale şi educaţionale, înlesnind comunicarea sufletească între cele două popoare. Acestea ne îndeamnă să promovăm în continuare înţelegerea şi cunoaşterea mai aprofundată dintre tinerii ambelor ţări, astfel încât ei să iubească şi mai mult limba şi cultura celeilalte părţi, transmiţând în acest fel ştafeta prieteniei către generaţiile următoare. Vom face tot ce depinde de noi pentru intensificarea contactelor şi cooperărilor non guvernamentale şi pe plan local, consolidând baza prieteniei dintre cele două popoare.

Între ţările noastre există şi un parteneriat strategic.

În această perspectivă mă gândesc că ar trebui deschise noi direcţii în cooperarea internaţională. Sunt convinsă este un lucru de bun augur că România va juca în continuare un rol constructiv în cadrul UE, contribuind efectiv, în acelaş timp la dezvoltarea sustenabilă şi sănătoasă a parteneriatului strategic China-UE. Să ne sprijinim reciproc şi să lărgim cooperarea în cadrul ONU, susţinând ONU de aşa manieră încât aceasta să joace un rol de seamă în promovarea păcii şi dezvoltării lumii.

Îmi exprim speranţa ca ţările noastre să întreţină relaţii de colaborare mai strânse pentru salvgardarea stabilităţii şi securităţii lumii, pentru a putea face faţă împreună provocărilor globale.

Aş mai dori să vă exprimaţi şi câteva impresii despre sărbătorirea Anului Nou Chinezesc la Bucureşti…

Ţin să subliniez în mod special faptul că E.S. domnul Traian Băsescu, preşedintele României, ne-a onorat cu prezenţa la Ambasada Chinei, în fruntea unor membri importanţi ai cabinetului şi ai echipei sale de consilieri, pentru a transmite sincere urări de bine poporului chinez, ceea ce ne arată înalta consideraţie acordată de partea română relaţiilor chino-române. Am deplină convingere că, in urma eforturilor comune ale ambelor părţi, amplul parteneriat de prietenie şi cooperare dintre China şi România se va situa pe o treaptă şi mai înaltă.

Folosind această ocazie, aş dori să transmit aprecierea deosebită pentru spectacolul tradiţional susţinut de „Sichuan Mianyang Art Showplace” din China, organizat de Niro Investement Group şi asociaţiile oamenilor de afaceri chinezi, împreună cu Ambasada Chinei, la Opera Română, urmat de un frumos spectacol de artificii care a dat, de fapt, startul unei serii de evenimente culturale dedicate Anului Nou Chinezesc.

În acest moment deosebit când avem în faţă Anul Dragonului care înseamnă nobleţe şi noroc, am deosebita plăcere de a adresa cele mai bune urări de prosperitate şi belşug poporului român, pace şi fericire popoarelor noastre. Fie ca prietenia chino-română să dăinuie veşnic!

– Vă mulţumesc!

E.S. doamna Huo Yuzhen, ambasador al Chinei în România, s-a născut în nordul Chinei. În anii 70’ şi 80’ ai secolului trecut, a studiat în R.S.Cehoslovacă şi a obţinut, în 1985, titlul de doctor în filozofie la Universitatea “Charles” din Praga. În anul 1976 şi-a început cariera diplomatică la Ministerul Afacerilor Externe al Chinei. A lucrat mai mulţi ani la Ambasada Chinei la Praga, parcurgând toate treptele carierei diplomatice, de la referent la consilier. În anul 2002, a fost promovată director adjunct al Departamentului Europa de Est şi Asia Centrală din MAE, iar în 2006 a fost numită ambasador al Chinei în Republica Cehă. În decembrie 2011 a venit în România în calitate de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar.

România nu este o ţară necunoscută pentru doamna Ambasador Huo Yuzhen deoarece de-a lungul anilor ocupându-se de afacerile europene şi, în special, de cele din Europa Centrală şi de Est a avut prilejul de a vizita România, de mai multe ori.