NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O naștere grea

Reporter: editura February - 14 - 2020 Comments Off on O naștere grea
Din păcate, în ultima vreme au apărut tot felul de opinii potrivit cărora, împreună cu alți europeni, mulți dintre românii aflați în Marea Britanie vor trebui să părăsească teritoriul Regatului Unit. Lucrurile sunt pe cale de a fi clarificate, întrucât, urmare a acordului Brexit, românii din Marea Britanie au la dispoziție un set de reglementări noi, prin intermediul cărora își pot continua activitatea pe teritoriul britanic. 
 

Carol Roman

Migranții români au adus beneficii importante Marii Britanii și mulți dintre aceștia erau apreciați chiar și de premierul Boris Johnson, pe vremea când era primar al Londrei, de către Nick Klegg, fost vicepremier al țării sau de Robin Barnett, fost Ambasador al Marii Britanii la București, care, de altfel, declara recent că „sunt mulți municitori români în Marea Britanie și au o contribuție importantă la dezvoltarea țării”. Aceste aprecieri au fost publicate de Editura „Balcanii și Europa” în Suplimentul dedicat românilor din Marea Britanie și vor cântări în ecuația regimului oferit celor peste 400.000 de români care trăiesc și muncesc în Regatul Unit, dat fiind faptul că înalta lor calificare este una dintre primele reguli de selecție a celor care vor rămâne să lucreze în Marea Britanie.
 
Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din constructul european este un moment notabil al istoriei contemporane, date fiind consecințele sale economice, politice, sociale și geostrategice, care vor schimba paradigma relațiilor internaționale și raportul de forțe în interiorul blocului occidental. În acest moment, ruptura nu pune în discuție solidaritatea britanicilor, chiar și din afara Uniunii Europene, cu NATO și aliații tradiționali, în fața marilor dușmani comuni ai democrației și ai Occidentului: terorismul, regimurile autocrate și dictatorii care urmăresc să obțină arma nucelară și sunt considerați exportatori de terorism. 
 
De asemenea, momentul are o certă încărcătură istorică, dat fiind faptul că însuși Winston Churchill era un adept al prezenței britanice în interiorul unei Europe unite. Să sperăm că noua formulă prin care poporul britanic a decis să rămână alături de blocul comunitar, printr-un acord avantajos pentru ambele părți, va fi de natură să marcheze o nouă eră în relațiile britanico-europene, pe fundalul intereselor internaționale comune.
După patru ani de tatonări, dezbateri și amânări, se pare că s-a ajuns la o înțelegere fundamentală. A fost nevoie de intense discuții diplomatice, de numeroase întâlniri și sesiuni de lucru, de netezire a asperităților, de depășire a blocajelor generate de Parlamentul britanic, precum și de o coagulare a celor mai bune intenții referitoare la viitorul statut dobândit al celor două entități. 
 
În orice caz, la mijloc sunt și multe probleme economico-financiare foarte serioase, care vor fi reglate prin negocieri, în lunile următoare. 
 
Carol Roman
 
 

Edificiul prieteniei chino-române – la înălţime, întotdeauna

Reporter: editura February - 3 - 2015 Comments Off on Edificiul prieteniei chino-române – la înălţime, întotdeauna

Articol scris de E.S. doamna Huo Yuzhen, Ambasador al R.P.Chineze în România, la solicitarea revistei „Balcanii şi Europa”, cu o zi înainte de încheierea misiunii sale diplomatice

E.S. Huo Yuzhen

E.S. Huo Yuzhen

În curând, misiunea mea diplomatică se va încheia şi voi părăsi România, locul unde am trăit şi am lucrat timp de peste trei ani de zile. Înainte de plecare, sunt bucuroasă să scriu acest articol pentru revista „Balcanii şi Europa” şi să împărtăşesc fiecărui cititor din experienţa acumulată în această perioadă, precum şi noile aspecte legate de dezvoltarea relaţiilor chino-române.

În timpul celor 40 de ani de activitate diplomatică, mai mult de jumătate i-am petrecut în Europa, mai precis în Europa Centrală şi de Est; amintesc Praga, unde am studiat, am lucrat şi am trăit aproape 30 de ani, şi apoi Bucureştiul. Am un sentiment deosebit faţă de această regiune, care a devenit o a doua patrie a mea. România a fost ţara în care mi-am desfăşurat ultima misiune şi nu voi putea uita nicicând această ţară frumoasă, cu munţi şi ape, cu plante şi arbori de neuitat, cu oameni de ispravă şi fapte memorabile.

În perioada celor 1.121 zile pe care le-am petrecut alături de poporul român, m-am aflat în aproape toate oraşele importante ale ţării. Însă lucrul cel mai preţios a fost prietenia stabilită cu nenumăraţi oameni. Am cunoscut poporul român sincer, prietenos, ospitalier, ceea ce m-a impresionat puternic, şi oriunde am mers că am fost mereu înconjurată de prietenia profundă a oamenilor, inima mea fiind plină de căldură umană.

Privind înapoi la cei trei ani, pot spune că am fost fericită să petrecem împreună multe momente importante şi fericite pentru relaţia dintre cele două ţări, de altfel sărbătorind împreună 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice chino-române. Ca urmare a efortului bilateral, edificiul relaţiilor chino-române este mai solid şi mai vizibil ca oricând.

2

La primirea Premiului revistei „Balcanii şi Europa”, în anul 2012

Încrederea politică este precum un „acoperiş” al acestui edificiu, fiind pilotul şi garanţia pentru ca relaţiile bilaterale să meargă pe un drum de dezvoltare sănătoasă. În ultimii trei ani, premierul Chinei, a vizitat pentru prima oară România după 20 de ani, la rândul său primul ministru Victor Ponta aflându-se în două vizite în China. Mai amintesc vizitele reciproce ale viceprim-miniştrilor celor două ţări, Reuniunea Şefilor de Guvern dintre China şi Europa Centrală şi de Est, care a fost organizată cu succes în România, iar un schimb frecvent la nivel înalt a indicat direcţia sigură de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. Schimbul între Adunarea Naţională Populară a Chinei şi Conferinţa Consultativă Politică a Poporului Chinez cu cele două Camere ale Parlamentului României, între partidele politice, precum şi funcţionarea fără probleme a mecanismului de cooperare în diferite domenii de activitate, înţelegerea dintre cele două state şi încrederea reciprocă, ce se adânceşte pe zi ce trece, toate acestea reprezintă o tendinţă bună, ce ne însufleţeşte.

Cu prilejul încheierii misiunii diplomatice a E.S. doamnei Huo Yuzhen, Gabriel Oprea, preşedintele Casei Româno-Chineze a oferit un dineu

Cu prilejul încheierii misiunii diplomatice a E.S. doamnei Huo Yuzhen, Gabriel Oprea, preşedintele Casei Româno-Chineze a oferit un dineu

Cooperarea economico-comercială poate fi numită „coloana” acestui edificiu, care a constituit un sprijin puternic pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor bilaterale. Anul trecut s-au împlinit 10 ani de la stabilirea Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre China şi România, iar în decursul acestor ani, comerţul bilateral a crescut de trei ori, iar exportul României către China a avansat de patru ori, cu o cifră de patru miliarde de dolari SUA în anul 2013. În primele trei trimestre ale anului 2014, acesta ajunsese deja la 3,6 de miliarde de dolari, înregistrând o creştere de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Continua dezvoltare a investiţiilor chineze în România, participarea companiilor chineze la proiecte de cooperare din domeniul energiei, precum a celei nucleare şi termice româneşti, a înregistrat un avans spectaculos. Chiar chinezii de rând au posibilitatea să guste din Fetească Neagră românească şi alte soiuri de vin sau să bea apă de izvor Borsec fără să-şi părăsească ţara, aceasta fiind adevărata reflectare a strânsei legături dintre pieţele celor două ţări. Dorim ca tot mai multe produse româneşti să intre pe piaţa chineză!

În această perioadă de timp, am împărtăşit împreună cu prietenii români un veritabil schimb interuman, deosebit de bogat, şi amintesc în acest cadru de Spectacolul „Anului Nou Chinezesc”, de expoziţia „Comorile Chinei”, „Festivalul de Film Chinez”, care au fost apreciate de poporul român. Mai pot fi reliefate evenimente ca deschiderea Institutelor „Confucius” din Braşov şi Bucureşti, apariţia în limba română a operelor literare ale lui Mo Yan, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, lansarea cărţii române „10 zile la Beijing”; Institutele Culturale ale celor două ţări urmează a fi stabilite; un număr de 28 de judeţe şi oraşe înfrăţite din ambele ţări cooperează fructuos între ele şi, de asemeni, anual 13.000 de oameni sunt turişti din cele două ţări.

Prietenia tradiţională poate fi numită „bază” a edificiului, deoarece ea consolidează relaţiile bilaterale. Prietenii se simt aproape unul de celălalt. Chiar dacă îi despart mii de kilometri, munţi şi ape, unii pe alţii se văd tot ca vecini. Cu toate acestea, cele două popoare întotdeauna s-au aflat alături, cu sinceritate, cu prietenie, rădăcina prieteniei tradiţionale din inimile celor două popoare, atemporală, a păstrat relaţiile chino-române prin vânt şi furtuni în situaţii internaţionale complexe, mergând tot înainte, constituind, neîndoios, o bază temeinică pentru activitatea desfăşurată de mine în România.

4Rememorând trecutul, suntem mulţumiţi privitor la roadele bogate ale cooperării dintre cele două ţări, în mai toate domeniile; privind spre viitor, avem mare încredere în noua perioadă de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. Avem încredere că prin grija liderilor noştri, bazându-ne pe o cooperare pragmatică, datorată inspiraţiei aduse de schimbul interuman, edificiul prieteniei chino-române se poate situa la înălţime întotdeauna.

Nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc revistei „Balcanii şi Europa”, revistă lunară bine gândită şi plină de inspiraţie, având un conţinut activ şi extins, care în toţi anii a colaborat serios cu Agenţia „Xinhua” şi cu alte agenţii media, precum şi cu Ambasada Chinei în România. Doresc revistei „Balcanii şi Europa” viaţă lungă şi cât mai multe ediţii! Acum, cu ocazia Anului nou, urez cititorilor revistei „Balcanii şi Europa”, din suflet, un „La Mulţi Ani!” şi împlinirea tuturor dorinţelor!

Redacţia a mulţumit E.S. doamnei Ambasador Huo Yuzhen pentru rândurile dedicate şi a asigurat-o de bunele sale sentimente pentru marea Chină, pe care Excelenţa Sa a reprezentat-o cu cinste şi frumoase împliniri în relaţiile dintre cele două ţări.

ES Huo Yuzhen – Ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti

Reporter: editura December - 10 - 2012 Comments Off on ES Huo Yuzhen – Ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti

Diplomat de carieră, profund ataşat valorilor cooperării internaţionale, ES d-na Huo Yuzhen, Ambasador al Chinei în România, are în spate o bogată experienţă în relaţiile ţării sale cu alte state şi în special cu cele europene. Stă mărturie debutul domniei sale în diplomaţie, petrecut în anii `80, în fosta Cehoslovacie.

A fost, rând pe rând, funcţionar de Ambasadă, referent, ataşat, secretar, consilier, căpătând pas cu pas o vastă experienţă, care a adus-o până la funcţia de Director general adjunct al Departamentului Europa, al Ministerului Afacerilor Externe din ţara sa. A devenit apoi Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P.Chineze în Republica Cehă, pentru ca, din 2011, să deţină funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P.Chineze în România.

ES Huo Yuzhen crede în evoluţia continuă a relaţiilor Chinei cu România şi, în acest sens, desfăşoară o activitate susţinută de întărire pe toate planurile – politic, economic, social, cultural – a legăturilor dintre cele două ţări şi naţiuni. Neobosită, ES Huo Yuzhen face vizite în diferite judeţe ale ţării, are întâlniri frecvente şi fructuoase cu reprezentanţi ai instituţiilor publice din România şi cu cei ai oamenilor de afaceri din China, se preocupă de viitorul colaborării bilaterale în cadrul întrevederilor cu Preşedinţia, cu înalţi oficiali ai Guvernului, Parlamentului, administraţiei locale, participă la forumuri economice.

Participă activ la manifestările societaţii civile ce au ca obiectiv sprijinirea perpetuării relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre popoarele chinez şi român şi dezvoltării raporturilor pe multiple planuri dintre România şi China, în spiritul respectului reciproc şi al avantajului mutual. Este pilduitoare implicarea doamnei Ambasador în activităţile organizaţiilor de prietenie cu China menite să impulsioneze progresul constant al legăturilor dintre cele două ţări şi popoare.

În ceea ce priveşte cooperarea economică bilaterală, ES Huo Yuzhen consideră că România este una dintre cele mai importante destinaţii ale investitorilor chinezi în Europa Centrală şi de Est, firmele chineze fiind dornice să pătrundă pe piaţa românească, să investească şi să desfăşoare activităţi economice în ţara noastră. În acest scop, ES a desfăşurat activ o serie de activităţi menite să intensifice colaborarea economică, a promovat participarea României la lucrările şi acţiunile din Forumul economic dintre statele Europei Centrale şi de Est şi China şi semnarea Acordului de colaborare dintre China şi România în domeniul infrastructurii. A acţionat entuziast pentru aprofundarea colaborării dintre cele două state în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei etc.,un exemplu concret contânt în organizarea unei expoziţii în anul 2013 în România. Sunt toate acestea elemente constitutive ale unei abordări profesioniste şi pragmatice, care au făcut ca parcursul relaţiilor româno-chineze să fie unul continuu ascendent.

În acest context, unul dintre momentele definitorii ale felului în care se derulează parteneriatul româno-chinez pe toate planurile a fost vizita de prietenie efectuată de fregata Yan Tai, a Forţelor Navale Chineze, prima navă militară a Republicii Populare Chineze care a vizitat România în decursul celor 63 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state. Sosirea a fost celebrată de Forţele Navale româneşti printr-o solemnă festivitate de primire, eveniment ce s-a desfăşurat în prezenţa ES Huo Yuzhen.

Pentru îndelungata şi prodigioasa sa activitate diplomatică, precum şi pentru contribuţia la evoluţia relaţiilor dintre China şi România, ES Huo Yuzhen, Ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, primeşte din partea revistei „Balcanii şi Europa” Premiul „Vocaţia cooperării bilaterale”.

Trăiesc puternic sentimentul adânc şi sincer al prieteniei tradiţionale dintre ţările şi popoarele noastre”

George Cristian Maior – Ambasador, Director al Serviciului Român de Informaţii

Reporter: editura December - 10 - 2012 Comments Off on George Cristian Maior – Ambasador, Director al Serviciului Român de Informaţii

Una dintre proeminentele personalităţi ale vieţii publice din ţara noastră este ambasadorul George Cristian Maior, Director al Serviciului Român de Informaţii din anul 2006. Este omul care şi-a pus amprenta inconfundabilă asupra instituţiei şi conectării ei la era informaţională, nu numai prin prisma faptului că de ani buni conduce SRI – entitate de prim rang a statului român – ci şi pentru că este un profesionist redutabil, dedicat pe deplin interesului naţional şi siguranţei României.

Prodigioasa sa carieră începea în 1992, odată cu numirea în funcţii ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, apoi Însărcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin, Irlanda (1997-1999), pentru ca, în anul 2004, să-i fie conferit gradul diplomatic de Ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. Unul dintre cele mai relevante repere pentru activitatea sa profesională este îndeplinirea funcţiei de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2000-2004, când a coordonat, din punct de vedere strategic şi militar, aderarea României la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. Preocupat de importanţa politicii de apărare în noile coordonate externe, de apartenenţă la NATO, ale României, în calitate de senator în Parlamentul României a îndeplinit, succesiv, funcţii de mare răspundere, girate de profesionalismul său remarcabil, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi.

Importantele poziţii pe care le-a ocupat în sistemul de afaceri externe, siguranţă şi apărare au fost urmarea firească a acumulării unor solide cunoştinţe în domeniu. An de an, încă de la început, George Maior şi-a dedicat forţele consolidării unui eşafodaj profesional remarcabil şi complex. Astfel, în anul 1992 obţinea titlul de Master în Drept Internaţional si Comparat al Universităţii George Washington, Washington D.C. În 1997 i-a fost acordat titlul de doctor în Drept Internaţional, la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. De menţionat că teza sa de doctorat – „Naţional şi european în jurisprudenţa Curţii Europene de la Strasbourg” a fost nominalizată în anul 1998 la Premiul Most, acordat de UNESCO. De asemenea, în anul 2001 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare.

Parcursul meritoriu al carierei sale i-a adus şi deplina recunoaştere internă şi internaţională. Astfel, George Cristian Maior a fost decorat de preşedintele României cu distincţia Crucea Naţională „Serviciul Credincios în Grad de Cavaler”, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler şi Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer. În plan extern, guvernatorul statului Alabama i-a conferit medalia „Meritorious Service Medal of Alabama”.

Pe lângă activitatea sa în fruntea SRI, George Maior rămâne şi un intelectual preocupat de conexiunile la nivel înalt ale lumii contemporane. Şi-a adus contribuţia la cercetarea internaţională în domeniu publicând articole şi lucrări referitoare la drepturile omului, concepte de drept public, precum şi la politici de apărare la nivel global.

Pentru meritele de excepţie în apărarea României şi pentru contribuţia adusă la menţinerea siguranţei statului român, revista „Balcanii şi Europa” îi conferă d-lui ambasador George Cristian Maior Premiul Vocaţia pentru Siguranţă şi Cooperare Internaţională în domeniul Securităţii”.

Pentru noi primează protejarea societăţii civile, menţinerea unui climat stabil de securitate în interiorul graniţelor ţării, dar şi să ne aducem o contribuţie cât mai semnificativă la eforturile comunităţii internaţionale de prevenire a terorismului”.

Ion Jinga, diplomatul anului din Europa

Reporter: editura June - 17 - 2012 Comments Off on Ion Jinga, diplomatul anului din Europa

Ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Dr. Ion Jinga, a primit titlul de „Diplomatul anului 2012 din Europa”. Acest onorant titlu se acordă câte unui singur ambasador din Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Africa şi cele două Americi. Cu acelaşi prilej, ataşatul de presă al Ambasadei României, Dr. Cristina-Narcisa Niţă, care este şi preşedinte în exerciţiu al Asociaţiei ataşaţilor de presă acreditaţi la Londra, a primit premiul pentru „Contribuţia deosebită la activitatea ataşaţilor de presă”.

Iniţiativa decernării unor premii anuale de excelenţă în activitatea diplomatică, ca modalitate de recunoaştere a unor rezultate de excepţie ale diplomaţilor acreditaţi în Regatul Unit aparţine revistei „Diplomat”, care apare la Londra şi se adresează corpului diplomatic acreditat în Marea Britanie, mediilor politice, de afaceri şi think tank-urilor britanice. Desemnarea câştigătorilor a fost făcută de un juriu format din diplomaţi de rang înalt, criteriul de acordare a premiilor constituindu-l performanţa în activitatea profesională din anul precedent. Selecţia s-a realizat pe baza nominalizărilor transmise de către membrii corpului diplomatic acreditat la Londra.

Mulţumind pentru onoarea de a fi desemnat „Diplomatul anului 2012 din Europa”, ambasadorul Ion Jinga a arătat: „Văd în acest premiu o recunoaştere a profesionalismului Serviciului Diplomatic al României în ansamblul său, a calităţii şi dedicaţiei echipei cu care lucrez la Ambasada României din Marea Britanie – dovedită inclusiv prin faptul că ataşatul de presă al Ambasadei a primit astăzi premiul pentru contribuţia deosebită la activitatea ataşaţilor de presă. În egală măsură este, cred, rezultatul activităţii diplomatice pe care o desfăşor cu seriozitate şi pasiune în serviciul României. În plan personal, acest premiu înseamnă satisfacţia lucrului bine făcut şi bucuria de a-ţi vedea familia mândră de tine.” Desemnarea ambasadorului României si, respectiv, a ataşatului de presă al Ambasadei drept câştigători în anul 2012 ai acestor premii onorante, într-un mediu diplomatic atât de competitiv cum este cel de la Londra, reprezintă o confirmare a nivelului de excelenţă în relaţiile bilaterale dintre România şi Marea Britanie, în cadrul Parteneriatului Strategic relansat anul trecut prin vizita Preşedintelui României ca invitat al Guvernului Majestăţii Sale.

Ambasadorul Ion Jinga a fost distins anterior, la Bruxelles, de către revista „Diplomatic News” şi organizaţia „Diplomacy and Global Risks”, cu titlul de „Ambasadorul anului 2007 în Regatul Belgiei”, iar Cristina-Narcisa Niţă a primit „Premiul pentru cel mai bun ataşat de presă al anului 2003 în Belgia”. Ambele ceremonii au avut loc la Palais d’Egmont, sediul Ministerului belgian de Externe, în prezenţa ministrului belgian pentru Afaceri europene.

(După site-ul Ministerului Afacerilor Externe)


Eldar Hasanov: Jurnalul unui ambasador prieten

Reporter: editura October - 15 - 2010 Comments Off on Eldar Hasanov: Jurnalul unui ambasador prieten

După lecturarea lucrării „Diplomație cu suflet în România” orice cititor va putea concluziona că domnul Ambasador Eldar Hasanov este înainte de toate un om de o profundă cunoaștere a culturii țării sale dar și a celor două mari sfere de spiritualitate care se întrepătrund exact în spațiul geo-politic desemnat de Azerbaidjan în Est și România în Vest. Așa cum România este poarta Europei către Asia, tot așa Azerbaidjanul este poarta Asiei către Europa. Această zonă de contact care se așează între litoralul Mării Negre și litoralul Mării Caspice cuprinde identități etnice și statale puternic conturate dar și puternic asemănătoare. Autorul nu doar știe multe despre aceste apropieri ale sorții dar caută perseverent în istorie, diplomație și cultură dovezile, probele de nerefuzat ale apropierii, ale colaborării și ale interesului comun.

În această istorie comună pașii importanți s-au făcut în perioada misiunii de Ambasador la București a domnului Eldar Hasanov, dar și cu participarea sa directă, insistentă și eficientă. Marile proiecte energetice și de transport care au menirea să conecteze resursele caspice de consumatorii europeni au în Ambasadorul Eldar Hasanov un susținător neobosit. Aceasta a fost calea și metoda prin care el a înțeles să-și servească patria și să susțină țara pe care o simte aproape de sufletul său.

Ceea ce convinge, în tot ceea ce face, este sufletul pe care îl pune în fiecare gest, în fiecare faptă. Nu doar în actele de caritate în care se implică personal, de la cele adresate unei Case de Bătrâni din Cluj sau cele care privesc necăjiții din satele inundate ori din canalele Bucureștilor ci mai cu seamă în eforturile pe care le face pentru a facilita, a mijloci cunoașterea reciprocă între tinerii români și azeri, între scriitori, ziariști, pictori, studenți etc. Parcurgând paginile volunului se desprinde faptul că este un suflet deschis către oameni, către artă, către natură și către toate darurile lui Dumnezeu. De aceea a susținut tipărilea în românește a zeci de cărți ale culturii azere, de aceea a sprijinit apariția în țara sa a unor cărți ale culturii românești, de aceea a susținut real nu doar cu buna intenție traducerile Coranului în limba română, de aceea a organizat expoziții de artă plastică, lansări de carte, conferințe și evenimente academice, de aceea a făcut posibilă deschiderea unui Institut de studii privind Asia Centrală și o linie de studii privind limba și cultura azeră, insistând pentru o reciprocitate firească la Baku. Cartea vorbește despre toate acestea.

Între acestea se numără la loc de cinste cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii poporului român. Eldar Hasanov a început cu cărțile și a continuat cu oamenii, cu muzeele, cu sălile de concert, cu orașele, satele, cu cele bune și cele rele, străduindu-se să înțeleagă tot.

Parcurgerea acestei cărți este asemeni unei călătorii. Înainte de a începe ști că ai multe de aflat, iar după ce ai încheiat îți dai seama că mai ai încă și mai multe de știut. Acesta este farmecul cărții lui Eldar Hasanov, un Ambasador adevărat, în deplinătatea înțelesului și direct și figurat, te incită. Te incită să aprofundezi această zonă a cunoașterii unei națiuni care stă în aceeași bancă cu noi la un examen sever al istoriei viitoare. Te face să gândești că este mai bine să fi împreună decât singur la acest examen. E o carte ca o întindere de mână a unui prieten. A unui prieten căruia „îi place să spună lucrurilor pe nume”. Sunt cuvintele lui Eldar Hasanov care ne aduce aproape, azeri și români și ne face conștienți de cât de asemănători și compatibili suntem. Ce ne mai poate da Eldar Hasanov? Poate o altă carte în care să ne privească drept în ochi și să ne spună să nu mai irosim timpul și să fim și eficienți în această apropiere, asemănare și compatibilitate. Să spunem acestei cărți bun venit în haină românească și să rostim cuvintele marelui Tudor Arghezi – cinste cui te-a scris!