NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Articole din categoria ‘Mai multă viteză mai puține nuanțe’

Noua diplomație digitală

Reporter: editura August - 8 - 2020 Comments Off on Noua diplomație digitală
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se adaptează din mers, comunicând public masiv prin intermediul rețelelor de socializare. În aceste condiții, și diplomația este într-o schimbare profundă, care o determină să pună accent pe viteză și eficiență, în detrimentul unor nuanțe pe care doar întâlnirile față în față le facilitează.

Videoconferință a Consiliului European

Ambasadele comunică prin intermediul mesajelor de pe rețelele de socializare, iar miniștrii de Externe au discutat și susținut negocieri, forțați de restricțiile generate de pandemie, prin intermediul videoconferințelor. Curenta Președinție a Consiliului UE, pe care o deține Germania, are în fruntea agendei ceea ce este denumit „Diplomația Digitală Europeană”, un program care „să prindă din urmă” existentele „tehnosfere în care evoluează SUA și China”


Diplomația digitală nu este ceva nou. Definită de Universitatea Oxford ca „utilizarea mijloacelor digitale pentru a atinge scopuri geopolitice”, această manieră de a trata relațiile externe este prezentă, ca program, peste Ocean încă din anul 2002, pusă în practică prin „eDiplomacy Task Force”. În Europa, lucrurile au evoluat mai lent la început, dar au accelerat semnificativ în ultimii ani, odată ce diplomația a fost nevoită să „iasă” din sferele înalte ale negocierilor „cu ușile închise” și, odată cu postările de pe rețelele de socializare, să aibă o componentă publică tot mai pregnantă. Dacă inițial, până în anul 2015, miniștrii de Externe și Ambasadele și-au creat site-uri și conturi pe rețelele de socializare, faza următoare a acestei tranziții, care se derulează în prezent, implică elaborarea de strategii de comunicare pe cale digitală. Lumea diplomatică a început să utilizeze bazele de date puse la dispoziție de tehnologie pentru a creiona linia opiniei publice vizavi de diverse teme, și, de asemenea, pentru a urmări și contracara propaganda online a entităților care se manifestă împotriva statelor lor. 

Pe lângă accentuarea „orientării spre opinia publică”, diplomația se digitalizează și în profunzime, în plan vertical, chiar și cele mai conservatoare și „clasice” tipuri de întâlniri, ședințe și negocieri intrând acum în sistemele de videoconferințe. Dacă pe de o parte, această manieră de comunicare face dezbaterile ceva mai dificile și le privează de multe nuanțe facilitate de întâlnirile față în față, tradiționale, dintre diplomați, pe de altă parte conferă un mediu sigur din perspectivă medicală și dau prilejul unei sporiri a eficienței și a incluziunii, întrucât nu mai implică deplasări, cazări, tot angrenajul de pregătiri pe care le generau întâlnirile oficiale directe. Astfel, din Germania în Olanda și din Canada la ONU, tot mai multe sesiuni de reuniuni diplomatice își găsesc parcursul și finalitatea prin intermediul diplomației „la distanță” din era digitalizării.