NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘Inaugurare’

O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți

Reporter: editura June - 17 - 2015 Comments Off on O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți

În zilele 9 şi 10 mai sub semnul dublei sărbători a independenţei de stat a României şi a Zilei Europei, peste 2000 de membri ai comunităţii românilor bucovineni din regiunea Cernăuţi (Ucraina), cu participarea a numeroşi invitaţi din România şi Republica Moldova, au marcat câteva acţiuni memorabile pentru afirmarea identităţii naţionale şi dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în incinta şcolii din comuna Stăneşti (raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi) şi dezvelirea în aceeaşi localitate a bustului poetului Vasile Posteucă, originar din partea locului, sculpură realizată şi donată comunităţii locale de Consiliul judeţean Alba, din România.

social_centru-cultural-cenautiÎn aceleași zile a avut loc și un eveniment remarcabil în această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefaţeze inaugurarea clădirii în care a început să funcţioneze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuţi, oraşul adolescenţei poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziţionată şi modernizată din contribuţia exclusivă a comunităţii românilor bucovineni, mai precis a unuia dintre inimoşii săi reprezentanţi, avocatul Eugen Pătraş.

Organizatorii au ținut seama de nevoia românilor de a trăi momente unice. În spaţiul interior al acestei veritabile „oaze de simţire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcţionează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „Bucureşti”, precum şi două departamente – unul pentru Învăţământ şi Şcoli, iar altul pentru Cultură şi Literatură, toate având acelaşi scop nobil al propăşirii spirituale a românilor bucovineni, supuşi multe decenii la rând deznaţionalizării şi înstrăinării. Încăperile sunt ornate cu numeroase obiecte de artă simbolice prin semnificaţia lor, multe donate din România sau Republica Moldova, cum ar fi busturile lui Burebista şi Ştefan cel Mare, copii după Coloana Infinitului (C. Brâncuşi) sau după tabloul care evocă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, cu prilejul primei uniri. De altfel, după cum afirma la ceremonia inaugurării poetul Vasile Tărâţeanu, membru al Academiei Române şi laureat al premiului „Vocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie”, acordat de revista Balcanii şi Europa în 2010, „acest centru simbolizează legătura cu patria noastră istorică”. La rândul său, avocatul Eugen Pătraş, principalul artizan al proiectului, a ţinut să sublinieze: „Proiectul Centrului Cultural Român s-a zămislit din dragoste pentru neam şi pentru limba română, din dorinţa de a-mi cinsti înaintaşii… Situaţia impune acţiuni şi fapte concrete… Nu se poate face educaţie şi cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalităţi ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitaţi că aveţi de împlinit trei datorii mari şi sfinte, pentru care veţi răspunde în faţa lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor noştri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba şi biserica. Îmi doresc ca acest centru să fie privit ca o idee care să ne unească şi să ne întărească. Fac un apel fierbinte la toţi să se implice în acest demers de revigorare a identităţii naţionale, întrucât este bine cunoscut faptul că răul triumfă acolo unde cei buni nu fac nimic. Situaţia este mult prea gravă pentru a nu înţelege că, de fapt, este în joc însăşi existenţa noastră pe aceste meleaguri, iar noi trebuie să acţionăm contra cronometru. Nu pot să n-o citez pe poeta ucraineancă Lina Kostenko: Naţiunile nu mor de infarct. Pentru început acestora li se fură limba. Fac doar precizarea că această constatare este valabilă pentru toate naţiunile”.

O declaraţie care semnifică o profesiune de credinţă şi, deopotrivă, o invitaţie la susţinerea, într-o formă sau alta, a bunei funcţionări a Centrului Cultural al românilor bucovineni. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem faptul că inaugurarea acestui centru ilustrează, totodată, o deschidere din partea autorităţile ucrainene faţă de aspiraţiile comunităţii româneşti, un pas necesar spre normalitate şi înţelegere pentru o bună convieţuire reciprocă.

Luiza Niță