NUMARUL
199-200
Revista „Balcanii și Europa” celebrează două decenii de intensă activitate editorială. Este momentul în care ...
Care este viteza de schimbare a intereselor naționale ale unui stat? Transformările politice la nivel ...
„Xi, Putin, Trump. Un triunghi ale cărui rivalități – sau apropieri – modelează primele decenii ...
Anul 2019 a fost pentru România, ca de altfel pentru întreaga Uniune Europeană, o perioadă ...
Așa cum anticipam, alegerile de la 20 octombrie 2019 pentru primari și consilieri locali din ...
Descendentă a bisericii creștine fondate de Apostoli în secolul I î.Hr., Biserica Ortodoxă a Greciei ...
În cadrul plin de eleganță al Hotelului Ramada-Majestic a avut loc un eveniment cu conotații ...
Diferențele dintre ceea ce promit liderii politici la un moment dat și măsurile ulterioare pe ...
Mulți dintre turiștii care sosesc în România, mai ales străini, preferă locurile de petrecere cât ...
  Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, în parteneriat cu Radio România, celebrarea unui veac ...
Pe atunci, prin anii '60, se tipărea într-un tiraj mediu - 100.000 de exemplare – ...

Articole din categoria ‘De Ziua Culturii Naţionale’

Eminescu – gând şi suflet pentru românii din Balcani

Reporter: editura February - 19 - 2011 Comments Off on Eminescu – gând şi suflet pentru românii din Balcani

Publicistica eminesciană nu este doar de o tulburătoare actualitate, ci şi profund implicată social, străbătută de un patriotism luminos şi vibrant. Publicistica este una dinte zonele cele mai fierbinţi ale operei eminesciene şi studiul ei duce la inevitabila concluzie că nimic nu se poate opune mai mult realizării dezideratului unităţii naţionale, atât de scump românilor, decât disensiunile, dezbinarea şi discordia naţională.

Eminescu fiind o conştiinţă de un înalt patriotism, a fost profund preocupat de soarta românilor din afara graniţelor ţării. Într-o serie de studii şi articole publicate în „Convorbiri literare”, „Curierul de Iaşi” şi „Timpul”, Eminescu se ocupă de românii sud-dunăreni, de istroromâni, de morlacii din Bosnia şi Herţegovina, de aromâni şi de meglenoromâni, care în perioada medievală formau cea mai numeroasă populaţie din Peninsula Balcanică.

Marele nostru poet naţional dezvăluie o serie de fragmente ale unei mari comunităţi etnice răspândite în toată Peninsula Balcanică, în studiul „Românii Peninsulei Balcanice”:

Nu există un stat în Europa orientală, nu există o ţară

de la Adriatică la Marea Neagră care să nu

cuprindă bucăţi din naţionalitatea noastră, începând de

la ciobanii din Istria, de la morlacii

din Bosnia şi Erţegovina,

găsim pas cu pas fragmentele acestei

mari unităţi etnice în munţii Albaniei,

în Macedonia şi Tesalia,

în Pind, ca şi în Balcani, în Serbia,

în Bulgaria, în Grecia…”.

În alte articole, Eminescu nu-i uită nici pe românii din Moravia şi Ungaria. O pondere deosebită capătă, în publicistica eminesciană, condiţia românilor din Basarabia şi Bucovina. Basarabiei îi consacră o adevărată mini-monografie, într-un serial de studii şi articole publicate în ziarul „Timpul” (martie 1878). Toate aceste studii şi articole dovedesc o cunoaştere profundă a istoriei naţionale şi universale, faptul că Eminescu credea în misiunea României în Peninsula Balcanică:

După ce ne-am organizat pe temelii statornice

şi ne-am consolidat ca ţară neatârnată,

activitatea noastră se va îndrepta asupra

Peninsulei Balcanice, unde trebuie să căutăm

împlinirea misiunei poporului român”.

Cuvinte cu o profundă semnificaţie şi pentru actual generaţie…