NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...

Articole din categoria ‘Cum gestionăm fluxurile migratorii’

„Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Reporter: editura April - 20 - 2013 Comments Off on „Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European, a criticat faptul că ex-puteri coloniale, precum Marea Britanie, preferă relaţiile privilegiate cu fostele colonii, în detrimentul parteneriatului european.

Discriminarea pozitivă a indienilor, în paralel cu stigmatizarea românilor şi bulgarilor, decredibilizează poziţia conservatorilor britanici privind limitarea imigraţiei. Românii şi bulgarii nu sunt responsabili pentru valul de imigraţie ilegală şi necontrolată care a afectat Marea Britanie după 2001, în special din India, Bangladesh, Pakistan şi Nigeria. Demonizarea românilor şi bulgarilor ca răspuns la îngrijorările cetăţenilor britanici şi, mai nou, ale celor germani, este un răspuns demagogic-extremist, în context electoral, şi demonstrează incapacitatea autorităţilor de a controla migraţia ilegală, în special din afara UE, şi de a gestiona eficient integrarea noilor veniţi”, a declarat Creţu în intervenţia scrisă pe tema integrării migranţilor, dezbătută în plenul Parlamentului European.

Corina Cretu

Corina Cretu

Europarlametarul român a condamnat, în sesiunea de la Strasbourg, declaraţiile recente ale unor oficiali şi oameni politici britanici şi germani, precum şi iniţiative precum petiţia online „Opriţi imigraţia în masă din Bulgaria şi România în 2014, când se relaxează restricţiile UE”. A mai reamintit că, potrivit Comisiei Europene şi tratatelor în vigoare, Marea Britanie şi celelalte state ale UE trebuie să elimine, de la 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari pentru accesul pe piaţa muncii

Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană are nevoie de o mai bună gestionare a migraţiei din ţări terţe şi de politici mai eficiente de intregrare. „UE se confruntă cu o triplă provocare: diminuarea populaţiei active, penuria de lucrători calificaţi şi expansiunea extremismului, care tinde să distrugă imaginea Europei de continent al toleranţei. Rasismul, discriminarea şi excluderea socială în creştere îndepărtează specialişti care ar putea contribui la creşterea competitivităţii UE în contextul dificultăţilor economice şi în cursa globală. De aceea, se impun măsuri pentru descurajarea practicilor extremiste şi pentru încurajarea migraţiei forţei de muncă de înaltă calificare din afara Uniunii”.

Deputatul european a precizat că unul din zece cetăţeni europeni s-a născut în străinătate, peste 32 de milioane dintre aceştia provenind din afara UE şi alţi 16 milioane din alte state ale Uniunii. „E nevoie de politici coordonate şi eficiente pentru evitarea ghetoizării, prin măsuri împotriva segregării şi pentru facilitarea integrării: de la învăţarea limbii ţării gazdă şi descurajarea abandonului şcolar, până la recunoaşterea calificărilor şi formarea profesională adecvată cererii de pe piaţa muncii. Există încă multe disfuncţionalităţi care privează UE de contribuţia migranţilor din ţări terţe şi care fac din excluziunea socială factorul decisiv în creşterea vulnerabilităţii şi sărăciei. Mai ales femeile sunt afectate, ele fiind de două ori victime ale discriminării – în propria comunitate, unde sunt încă puternice stereotipurile de gen, şi în societatea de adopţie, unde cad adesea victime exploatării sexuale sau prin muncă ilegală sub-remunerată“.