NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Articole din categoria ‘Calendar 2015’

Ziua Imnului Național al României

Reporter: editura July - 13 - 2015 Comments Off on Ziua Imnului Național al României

În fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României – „Deșteaptă-te române!”.

desteapta-te-romaneAcest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.

De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al doilea război mondial.

„Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.


800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum”

La 15 iunie 2015 s-au împlinit 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum”, document de certă importanță, privit în mod tradițional ca piesa de temelie a constituționalismului britanic.

-magna-carta„Marea Cartă a Libertăților” garanta libertăți politice în Anglia anului 2015 și era adoptată la presiunea baronilor englezi. Printre cele 63 de clauze ale actului, scris în limba latină, se numărau paragrafe care stipulau libertatea bisericii, reformarea legii și justiției, precum și controlul comportamentului oficialilor regali. Între acestea, clauza 39 a rămas una dintre cele mai impresionante, care stipula faptul că „nici un om liber nu va fi închis sau nimicit în vreun fel fără a fi judecat în mod legal de egalii săi potrivit legilor țării”, după cum arată site-ul oficial al Bibliotecii Naționale bl.uk.

Istoria documentului include mai multe revizuiri până în anul 1225, când regele Henric al III-lea a emis ceea ce a devenit versiunea finală și definitivă a „Magna Carta”. În timp, documentul a stat la baza mai multor texte juridice atât britanice, cât și internaționale, printre care Petiția Drepturilor din 1628, Declarația Drepturilor din Anglia din 1689, Declarația americană de Independență din 1776, Constituția Statelor Unite din 1787 sau Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, Legea britanică a Drepturilor Omului din 2000.

Doar patru copii din „Magna Carta Libertatum” de la 1215 au supraviețuit până în prezent.