NUMARUL
205-206
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, simbolurile și învățămintele ei: peste zece străzi și piețe de pe teritoriul țării sunt denumite după criminali de război, condamnați sau cunoscuți pentru fapte condamnabile de-a lungul timpului. 

Piața Dragoljub Mihailovic, din Bijeljina

Astfel, în localitatea Pale există un complex rezidențial numit Radovan Karadzic, fost lider condamnat pentru crime de război la doar câteva zile după ce ansamblul primise numele său; în Bozanovici există strada Radko Mladic, dedicată militarului sârb condamnat pentru genocid, o placă memorială cu numele său fiind amplasată și într-un cartier al Capitalei Sarajevo; în Bihac se află strada Rasim Delic, fost lider al Armatei Bosniace condamnat de Curtea de la Haga; în Sanski există moscheea Mehmed Alagic, denumită astfel în onoarea unui fost general care a decedat înainte să afle verdictul Curții Internaționale de la Haga; Nikola Koljevic, fost politician implicat într-o acțiune criminală alături de Radovan Karadzic, are un bust orașul Banja Luka; o stradă din Bijeljina poartă numele Gărzii de Voluntari Sârbi, organizație paramilitară acuzată de a fi comis atrocități în… Bijeljina; în Vișegrad se află o stradă care poartă numele unei facțiuni a fostei Armate Populare Iugoslave, Uzice Corps, care a comis primele crime chiar în acest oraș, la începutul războiului. Exemplele ar putea continua cu numele străzilor din Mostar care au fost schimbate pentru a onora oficialități sau militari pro-fasciști din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arată o investigație „BalkanInsight”


Potrivit legislației și reglementărilor după care se ghidează autoritățile locale, „străzile nu sunt denumite, de regulă, după personalități decedate recent, iar unul dintre criteriile care trebuie luate în considerare este contribuția semnificativă a persoanei respective la istoria Bosniei-Herțegovina”. În acest context, potrivit purtătorului de cuvânt al organizației civice și pentru apărarea drepturilor omului „Ostra Nula”, Milica Pralica, „a conferi astfel de legitimitate unor criminali de război trimite mesajul că faptele lor nu s-au întâmplat”.

Deși există o rezoluție parlamentară care interzice denumirea locurilor publice după condamnați pentru crime de război, alcătuirea administrativă a Bosniei-Herțegovina face ca aceste legi să nu fie implementate pe teritoriul Republicii Srpska, una dintre componentele statului balcanic. 

De altfel, în Raportul anual de evaluare a progreselor pe calea integrării în Uniunea Europeană se menționează faptul că în Bosnia-Herțegovina „unii lideri politici neagă faptele petrecute în timpul războiului din anii 1990 și răspândesc îndoiala vizavi de imparțialitatea tribunalelor internaționale”.