Sediul Guvernului Serbiei
În fostul regim al lui Tito, republicile componente ale fostei federații au avut posibilitatea să acceseze împrumuturi independente pentru proiecte de infrastructură, agricultură, electrificare, alimentare cu apă, exploatarea lemnului sau transport. După destrămarea fostei Iugoslavii, Croația și Slovenia, de pildă, și-au achitat datoriile, dar Serbia, nu, iar estimările nu sunt deloc optimiste. Potrivit experților, Belgradul mai are de achitat 1,9 miliarde de euro. Scadențele împrumuturilor din anii 1970 și 1980 sunt în anii 2031 și 2041, ceea ce înseamnă că povara contribuabililor sârbi se va mai întinde pe două decenii, indiferent de guvernarea care va veni la putere, adupă cum a anunțat Banca Națională a țării. La această povară se adaugă și datoria Kosovo, în condițiile în care Serbia nu recunoaște independența provinciei.
Serbia datoreză bani creditorilor din Clubul de la Paris (grup de 22 de state de pe toate continentele care se asigură că țările cu datorii găsesc soluții de a le plăti), împrumut pe care Belgradul îl returnează de patru decenii, precum și Băncii Mondiale, Chinei și Kuweitului, arată „BalkanInsight”.
