NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Archive for June, 2020

Nu suntem singuri

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Nu suntem singuri
Pe neașteptate, întreg globul s-a trezit față în față cu o problemă de o gravitate de neconceput altădată: pandemia de coronavirus, urmată în galop de multe victime umane, mii și mii de oameni îmbolnăviți sau decedați; din păcate, măsurile luate de autorități sunt departe de nivelul la care ar fi trebuit să se intervină. 

Carol Roman

Țara noastră pătimește și ea, mai întâi din cauza perversității acestei boli, ivită ca peste noapte. Este momentul în care ne dăm seama că participarea noastră în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte ne aduce posibilitatea de a depăși mai repede această situație gravă, iar pe de altă parte ne pune în situația de a deveni lucizi în legătură cu cât de departe ne aflăm de orice pregătire în fața unor evenimente dezastruoase, cum ar fi, de pildă, chiar cutremurele care ar putea interveni oricând. 


În acest context, ne referim la măsurile decise de Comisia Europeană, care a anunțat instrumentele pe care le va folosi pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, parte a răspunsului coordonat la nivel european în fața acestei amenințări. Este vorba despre aprovizionarea sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice. Cu alte cuvinte, sprijinirea oamenilor, astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate major și să fie evitate, pe cât posibil, efectele permanente ale acestei crize. De menționat că printre măsurile stabilite se află și flexibilitatea schemelor de ajutor de stat, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoare adăugată sau a contribuțiilor sociale. Va fi accelerată pregătirea propunerii legislative privind un „sistem european de reasigurare de șomaj”, de care vor beneficia milioane și milioane de oameni. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, direcționarea sumei de 37 miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune, pentru a lupta împotriva acestei crize. Suma va fi adăugată la cele 29 miliarde de euro fonduri structurale disponibile în întreaga Uniune Europeană. O noutate o reprezintă faptul că prin acest document se propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate a UE, incluzând și crizele de sănătate publică, iar pentru anul 2020 sunt disponibile până la 800 milioane de euro. A trebuit, oare, să apară o astfel de amenințare pandemică pentru ca sănătatea publică să fie introdusă în acest concept financiar denumit „solidaritate”? Pot fi amintite și măsurile la nivel de state și guverne împotriva propagării noului coronavirus – cele de izolare, de închidere a frontierelor, a școlilor, a instituțiilor de cultură și de interzicere a diferitelor reuniuni. 

Evenimentele ulterioare vor arăta dacă toate aceste dispoziții vor fi traduse în viață, efectele negative ale pandemiei vor fi atenuate, iar lumea va putea să-și continue existența ca și până acum.


Carol Roman

Președinția germană a UE, sub semnul urmărilor pandemiei

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Președinția germană a UE, sub semnul urmărilor pandemiei
Criza mondială generată de COVID-19 a determinat Germania să-și schimbe semnificativ planul deja realizat pentru Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o preia de la data de 1 iulie 2019.

Președinția germană a UE va sta sub semnul combaterii efectelor la nivel comunitar ale unei situații fără precedent, pandemia care a amenințat sistemele de securitate sanitară din toată lumea, având reverberații în toate sectoarele vieții publice. Capitolele strategiei mandatului Germaniei poartă supratitlul „Corona: depășirea crizei și a urmărilor acesteia”. Potrivit publicației „Der Spiegel”, Ambasadorul Germaniei la UE, Michael Clauß, consideră că „de acum înainte, concentrarea va fi pe abilitatea instituțiilor europene de a acționa, de a gestiona criza, ieșirea din aceasta și procesul de reconstrucție”. 

Pe capitole, Președinția germană acordă un prim-plan firesc sectorului de sănătate, în care se prefigurează promovarea unei noi strategii farmaceutice comunitare. „Dorim să discutăm măsuri concrete pe tema prevenirii blocajelor de rezerve de medicamente, a securizării lanțurilor de producție și a evitării dependenței de materie primă”, se arată în planul de acțiune a Germaniei. Demn de menționat este faptul că peste 660 de companii farmaceutice – firme germane și filiale ale multinaționalelor – activează pe teritoriul acestei țări, 400 dintre acestea având mai puțin de 20 de angajați, notează „euractiv.com”. Prioritizarea secorului sănătății este susținută și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că va face din îmbunătățirea sistemelor sanitare ale Europei principala sa preocupare în mandatul curent, cu un „plan alb” care să dubleze „planul verde”, referitor la protecția climatică.

Președinția germană va trebui, de asemenea, să conducă cu multă flexibilitate negocierile pentru alocările fondurilor de redresare economică propuse de Comisia Europeană, discuții pe care Angela Merkel le consideră „îndelungate și dificile”, dar care vor fi cruciale pentru revenirea rapidă a UE.

Un alt punct important pe agenda germană va fi extinderea digitalizării. Prioritare vor fi bazele de date, inteligența artificială și o Piață Unică digitală. În contextul în care Uniunea Europeană rămâne deschisă intrării tehnologiei chineze 5G în blocul comunitar, Președinția germană își propune să se concentreze pe cercetare și realizarea „tehnologiilor proprii ale UE, la cele mai înalte standarde”. De asemenea, Președinția Germaniei va milita pentru o așa-numită „guvernanță a datelor”, cu reguli comune pentru toate statele membre, pentru crearea unei „identități digitale europene”, prin care cetățenii blocului comunitar „să se identifice în spațiul cibernetic”, precum și a unei „rețele diplomatice digitale” între miniștrii de Externe, sub conducerea Serviciului de Acțiune Externă Europeană (EEAS).

Și celelalte repere generale ale Președinției Consiliului Uniunii Europene – economia, securitatea, politica de vecinătate, legislația comunitară etc. – sunt proiectate în aceleași coordonate majore ale luptei cu criza sanitară și efectele acesteia.
 
 
 

Votul de la distanță – avantaje și provocări

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Votul de la distanță – avantaje și provocări
Perioada de pandemie pe care o traversează întreaga lume pune în fața ciclurilor electorale provocări nemaiîntâlnite. În condițiile în care este poosibil ca pericolul de sănătate publică să mai dureze un an, chiar doi, potrivit multor specialiști, în spațiul public se vorbește tot mai insistent despre elaborarea unor măsuri care să permită votul în siguranță de la distanță.

Votul de la distanță implică exercitarea acestui drept într-un spațiu fără comisie electorală, fără supravegherea procesului și fără asigurarea din exterior a secretului votului. Printre avantajele menționate în dreptul acestui tip de votare se numără o mai mare acoperire a populației care votează, deci o apropiere de idealul conținut de sintagma sufragiu universal, adaptarea la mobilitatea cetățenilor și în general prioritizarea votului în fața problemelor tehnice pe care sistemul de la distanță le-ar putea genera.

La capitolul dezavantaje, chiar riscuri, de departe este semnalat pericolul de fraudare. În cazul votului la distanță devine mult mai simplu ca o altă persoană să voteze în locul celui îndreptățit, se pune problema chiar a posibilității vânzării/ cumpărării voturilor nesupravegheate de entități independente sau a exercitării de presiuni pentru direcționarea opțiunii electorale a unei persoane și chiar a unor familii întregi.

Chiar și în aceste condiții, mai multe state folosesc votul de la distanță, în special prin intermediul poștei, luându-și măsuri specifice pentru a asigura cât mai bine dreptul, egalitatea, libertatea și secretul exprimării acestui drept. Astfel, pentru a stimula responsabilitatea votantului, în Austria i se solicită acestuia o declarație sub jurământ că va vota „singur, personal, neobservat și neinfluențat”. De asemenea, în Germania este practicat același tip de declarație sub jurământ a votantului care se angajează să-și exprime opțiunea în „mediu secret”. În acest fel, în luna martie, în plină pandemie, landul Bavaria a optat pentru votul prin poștă în integralitate pentru cea de-a doua rundă de alegeri municipale. Pe de altă parte, în Polonia, țară cu o foarte puternică societate civilă, încercarea autorităților de a face rapid și brusc trecerea la sistemul de vot prin poștă pe motiv de pandemie a stârnit polemici aprinse, presiunea opiniei publice fiind suficient de puternică încât alegerile prezidențiale programate inițial pentru luna mai a.c. să fie amânate pentru perioada următoare. 

În ce privește România, dezbaterile pe marginea votului de la distanță sunt amânate de mulți ani, abia la alegerile prezidențiale din anul 2019 românii din Diaspora având posibilitatea de a se înscrie pentru a-și exercita dreptul de vot și altfel decât prin prezența la secțiile special amenajate. În noile condiții fortuite generate de pandemie și de pericolul pentru sănătatea publică pe care îl reprezintă circulația noului coronavirus, mai multe organizații au transmis o scrisoare deschisă către Guvern, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, prin care solicită respectarea principiilor privind transparența și consultarea publică în contextul amânării pentru toamna acestui an a alegerilor locale. Se transmite autorităților să ia în considerare posibilitatea ca pandemia de coronavirus să împiedice organizarea alegerilor și, astfel, este necesar să să analizeze și metode alternative de vot. Organizațiile semnatare au trasat și câteva repere necesare pentru considerarea de către autorități a variantelor de vot alternativ: realizarea de către AEP a unor scurte studii privind potențialul unor metode de vot alternative, care să includă – printre altele – votul prin corespondență extins pentru toți cetățenii și votul anticipat, în persoană; nevoia de a elimina anumite vulnerabilități legate de votul prin corespondență, identificate în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor prezidențiale publicat de Coaliția FiecareVot; realizarea unor analize, de către INSP, privind riscurile epidemiologice ale diverselor metode de vot (inclusiv votul în persoană la secția de votare); organizarea unei dezbateri publice interactive pentru a alege cele mai potrivite metode de vot, care să țină cont de limitările impuse de timpul scurt și de situația de criză.
 

Responsabilizare prin lege a companiilor europene

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Responsabilizare prin lege a companiilor europene
Comisia Europeană a creionat un viitor plan care va schimba regulile pe relația dintre drepturile omului – responsabilitatea corporațiilor – piața muncii, din perspectiva sustenabilității activității companiilor din interiorul blocului comunitar.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a anunțat că în anul 2021 vor fi introduse noi reglementări care să vizeze activitatea companiilor, din perspectiva normelor Green Deal, iar acestea vor viza automat și piața muncii. Inițiativa conducerii Uniunii, lansată în dezbatere publică, va fi transformată în lege în primul trimestru al anului viitor și vizează adaptarea activității companiilor și toate modificările necesare în relațiile de muncă pentru atingerea țintei de diminuare a emisiilor de carbon pe care o vizează Uniunea Europeană. 

Concret, companiilor care funcționează pe teritoriul comunitar li se va cere să identifice și să prevină eventualele abuzuri, să mijlocească toate conflictele și să nu ascundă niciun caz de încălcare a normelor de mediu pe lanțul producție – distribuție. Noua legislație va solicita, totodată, în mod expres corporațiilor să deruleze controale sistematice pe toate lanțurile care privesc producția proprie, astfel încât să poată demonstra că activitatea economică pe care o desfășoară nu presupune riscuri pentru lucrători, nu afectează drepturile omului și nu prezintă un pericol nici pentru investitori și consumatori, nici pentru comunitățile în care funcționează. De asemenea, Reynders a punctat faptul că viitoarele reglementări, inspirate dintr-o lege similară care este aplicată în Franța, vor asigura și acces la compensații pentru eventuale victime ale acestor tipuri de abuzuri, precum și mecanisme ferme de punere în aplicare și de sancționare.

Noul set de reguli este considerat o victorie a presiunilor pe care le-au făcut, de-a lungul timpului, unele organizații non-guvernamentale, cărora li s-au alăturat mai mulți europarlamentari. Aceste insistențe au drept argument faptul că, potrivit unui studiu publicat de Uniunea Europeană, doar una din trei companii care operează pe teritoriul comunitar ia din proprie inițiativă toate măsurile pentru a se ridica la standardele cerute de UE, chiar dacă implementarea acestora nu presupune costuri suplimentare. În schimb, potrivit datelor aceluiași studiu, citat de „euractiv.com”, aproape jumătate dintre companiile majore din UE au fost acuzate de încălcări ale drepturilor omului și, deși atitudinea multora s-a schimbat, liderii UE preferă să reglementeze toate măsurile necesare. De altfel, perioada de pandemie a relevat faptul că Uniunea Europeană depinde în proporție foarte mare de produse care provin din locuri în care munca este percepută și folosită ca o sclavie. „Acest tip de legislație va crea cadrul necesar pentru ca orice răspunsuri la crize viitoare să nu genereze riscuri poentru oameni planetă și societate”, consideră Rachel Owens, șef al Biroului Uniunii Europene pentru „Global Witness”.

Demn de menționat este faptul că noua poziție, mai fermă, a UE legată de obligativitatea respectării anumitor reguli de către companii are un sprijin consistent din partea Germaniei, stat care preia Președinția rotativă a Consiliului European de la 1 iulie a.c. 

Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”
Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene, de 1,1 trilioane euro pentru perioada 2021-2027, și cea a Planului de relansare economică, în valoare de 750 miliarde euro, intră în dezbateri și negocieri. UE se află în postura de a pune „la bătaie” pentru revenirea economică în forță a blocului comunitar o sumă record, iar discuțiile pentru alocări dintre statele membre, precum și din Parlamentul European se anunță animate.

Summitul UE din luna ianuarie 2020

La elaborarea strategiei financiare a UE, Comisia a combinat propunerile anterioare făcute de Germania și Franța, pe de-o parte, și de Austria, Danemarca, Țările de Jos și Suedia, pe de altă parte: fondul de 750 miliarde euro va fi împărțit – 500 miliarde euro granturi și 250 miliarde euro credite. „Sunt investițiile noastre în viitorul UE”, a spus șefa CE, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului, precizând că granturile vor fi alocate potrivit unor criterii stabilite de Comisie, care va ține cont de gradul în care au fost afectate statele membre de criza generată de pandemie.


Printre reperele majore ale grilei propuse de Comisie se află lansarea unui nou program de Sănătate în cadrul bugetului multianual, urmând să se investească bani în sistemele naționale de sănătate, pentru creșterea rezistenței acestora în fața crizelor sanitare și pentru colaborare transfrontalieră, o creștere a bugetului de dezvoltare rurală în exercițiul 2021-2027, investiții strategice, cum sunt achiziția de pachete de acțiuni la companii strategice europene, în special în state care nu au suficiente rezerve financiare să investească direct în aceste companii. Potrivit Comisiei Europene, România ar beneficia de 33 miliarde euro: 19, 6 miliarde euro sub formă de granturi și 13,4 miliarde euro credite. Banii ar putea fi disponibili începând cu 1 inuarie 2021, dacă în acest termen va exista aprobarea Parlamentului, a Consiliului și ratificarea în cele 27 de Parlamente naționale.

Liderii Uniunii Europene la ultima întâlnire dinainte de izbucnirea pandemiei

Dar greul abia acum începe. Propunerile anunțare de către Comisia Europeană vin în fața unor diferențe de viziune între statele membre care nu par să se fi armonizat. În condițiile în care marii beneficiari ai granturilor din Fondul de redresare ar fi fi Italia, Spania, Franța (de pildă, Italia și Spania vor primi, fiecare, peste 100 miliarde euro, granturi și credite), unele state din est și-au exprimat dezacordul față de susținerea sporită pentru țările bogate, chiar dacă au fost cele mai afectate de pandemie. În același timp, Germania, care a acceptat soluția bondurilor, cere claritate – europarlamentarii creștin-democrați germani solicită elaborarea și prezentarea de urgență a unui plan de rambursare a creditelor care vor fi oferite statelor membre și, totodată, ca orice flux financiar să poată fi rapid stopat dacă statul beneficiar nu respectă principiile domniei legii. În plus, există și state membre care consideră că dimensiunea fondului este insuficientă.


Experții și istoricul aprinselor dezbateri care însoțesc aproape întotdeauna implementarea unor măsuri importante în interiorul UE arată că negocierile care sunt pe cale de a începe s-ar putea dovedi unele dintre cele mai dificile din întreaga existență a Uniunii Europene. „Urmează negocieri foarte complicate, dar ar fi extraordinar dacă s-ar reuși realizarea unui acord înainte de instalarea verii”, punctează liderul Eurogrupului, Mario Centeno. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel este și mai tranșantă: „Este clar că negocierile nu vor fi încheiate la următorul Summit european (din luna iunie, n.red.). Obiectivul trebuie să fie oferirea de timp suficient până la toamnă, astfel încât Parlamentele naționale și cel European să poată discuta Planul, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021”.

În acest tablou general complicat, soluțiile de compromis sunt singurele care vor putea facilita aprobările necesare debutului și derulării marelui plan comunitar de redresare economică. 

Jocul politic, sub presiunea alegerilor

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Jocul politic, sub presiunea alegerilor
Din România în Serbia, anul 2020 vine în Balcani cu serii de alegeri care dintotdeauna au oferit experților nenumărate teme de dezbatere. În această parte a lumii, regulile jocului politic electoral, precum și contextul actual ar putea da la iveală noi episoade care să scoată în evidență felul în care se câștigă și se păstrează puterea.

Alegerile din Serbia sunt programate pentru sfârșitul lunii iunie a.c.

Mandatul actualului Guvern al Serbiei, condus de premierul Ana Brnabic, se apropie de sfârșit. Aflat la putere din anul 2017, Executivul de la Belgrad, în fruntea căruia se află pentru prima dată o femeie, s-a dovedit un susținător al președintelui Vucic, și-a păstrat intacte șansele de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă nu a făcut rabat la atitudinea față de independența Kosovo, și a stârnit rumoare atunci când a discutat despre o eventuală alăturare a Serbiei… Uniunii Eurasiatice, conduse de Federația Rusă. De asemenea, Serbia păstrează o relație foarte strânsă cu China, care are interese economice în statul balcanic. Toate aceste aspecte vor conta în ecuația viitoarelor alegeri din această țară, care vor avea loc nu peste mult timp. O altă particularitate a scrutinului care urmează să se desfășoare în Serbia este prezența pe liste a unor criminali de război care au fost condamnați, și-au ispășit pedepsele și doresc să devină edili sau parlamentari. Unul dintre aceștia este Dragan Vasiljkovic, care s-a întors în țara sa în luna marie a.c., după ce a executat în Croația pedeapsa primită pentru atrocități comise în 1991, în timpul conflictului din fosta Iugoslavie. Acești pretendenți la funcții publice stârnesc oprobriul organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și anunță dezbateri electorale aprinse în scurta perioadă rămasă până la scrutinul programat pentru sfârșitul lunii iunie.


În Macedonia de Nord, alegerile programate pentru 12 aprilie 2020 au fost amânate, din cauza pandemiei de coronavirus. Ca la un semnal, guvernanții din SDSM și opoziția reprezentată de VMRO-DPMNE au pornit un război al declarațiilor și al contrelor referitoare la data când ar putea avea loc scrutinul electoral. În timp ce puterea dorește o rezolvare rapidă a acestui episod, date fiind unele succese, cum ar fi rezolvarea diferendului de nume cu Grecia și implicit „unda verde” pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, considerate realizări majore ale guvernanților, cu capital electoral semnificativ, opoziția nu se grăbește, „ținând cu dinții” de motivul urgenței sanitare și sperând ca Guvernul să se erodeze ca urmare a inerentelor dificultăți economice pe care le va genera pandemia pe termen scurt. 

În Bosnia-Herțegovina, situația este la fel de complicată. În primul rând, autoritățile nu reușesc să se pună de acord cu privire la data alegerilor, care ar urma să aibă loc în luna octombrie a.c. Unul dintre principalele impedimente este acela că nu va exista un buget adoptat la acel moment, astfel încât finanțarea scrutinului ar putea fi văduvită de sumele necesare, notează „BalkanInsight”. De asemenea, recentele modificări aduse componenței Comisiei Electorale Centrale au stârnit alte valuri de critici, ceea ce pune presiune în plus pe un sistem politic fragmentat, care rareori ajunge la consens și care nu a izbutit să aducă schimbări benefice importante vieții de fiecare zi a cetățenilor acestei țări.

La rândul său, în România semanifestăun joc politic care a necesitat apelul la Curtea Constituțională, chemată recent să se pronunțe cine stabilește data alegerilor – Guvernul sau Parlamentul. Odată decis faptul că Executivului îi revine această misiune, politicienii de la București s-au văzut în postura de a fi nevoiți să rezolve rapid problema expirării mandatelor actualilor primari, care ar fi declanșat ceea ce a fost numit „un haos administrativ”. Între timp, dreapta aflată la putere și opoziția de stânga se „încălzesc” pentru viitoarele runde de alegeri, care vor avea loc cel mai probabil în toamna acestui an, cu valuri de acuze reciproce. 

Celebre scurgeri de informații

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Celebre scurgeri de informații
Atunci când informații numite generic „sensibile”, dar care uneori ascund treceri ale politicienilor sau entităților statale „pe lângă lege” ajung să fie cunoscute de opinia publică, ele pot schimba cursul unor evenimente istorice sau pot demola imaginea unor lideri. De-a lungul timpului, câteva astfel de episoade au avut un impact major.

Scrisorile Hutchinson și Războiul Civil din SUA 

Hutchinson

În 1772, Benjamin Franklin, unul dintre „părinții fondatori” ai SUA, la acel moment reprezentant al țării sale în Marea Britanie, a primit un pachet care conținea scrisori trimise unuei oficialități britanice de către Thomas Hutchinson, guvernator al statului Massachusetts. Acesta cerea trupe engleze supplimentare pentru a opri acțiunile coloniștilor rebeli din Boston. Franklin a făcut să circule într-un cerc de persoane bine alese aceste misive, dar ele ajungeau în „Boston Gazette” un an mai târziu, generând un scandal care l-a determinat pe Hutchinson să fugă din țară și să alimenteze până la explozie tensiunile care aveau să ducă la izbucnirea Războiului Civil din Statele Unite. În momentul în care trei nevinovați au fost acuzați că au lăsat să „iasă” scrisorile cu pricina, Frankin a avut curajul de a-și asuma partea sa de vină în scurgerea corespondenței, ceea ce i-a adus retragerea din post.


Memoriul din Downing Street

Fostul premier britanic Tony Blair s-a găsit în centrul unui scandal în anul 2005, când ziarul „Sunday Times of London” publica transcrierea unor discuții pe care șeful din Downing Street 10 le avusese cu echipa sa de securitate în iulie 2002. În timpul ședinței, care avea loc cu nouă luni înaintea izbucnirii războiului din Irak, șeful MI6 își exprima părerea că în ce privește SUA, acțiunea militară este „inevitabilă” și, mai grav, adăuga faptul că, deși Administrația Bush știa că Saddam Hussein nu deținea arme de distrugere în masă, „a decis să răstoarne acest regim oricum”. Opinia publică din Marea Britanie și cea internațională au reacționat imediat, vorbind despre un „complot” al liderilor de la Washington și Londra. 

Un președinte și interesele sale

În anul 1848, reporterul John Nugent publica în ziarul „New York Herald” o copie nesemnată a Tratatului Guadalupe Hidalgo, care urma să încheie conflictul americano-mexican, ce dura de doi ani. Luat la întrebări de Senatul SUA, ziaristul a refuzat să-și dezvăluie sursa, susținând că nu are această obligație din moment ce nu este membru al Senatului american. Presiunile asupra sa au fost imense, chiar a stat în arest la domiciliu, dar nu a cedat. Zece ani mai târziu, președintele James Buchanan stabilea formarea unei comisii care să analizeze un alt caz, dar lucrările acesteia aveau să dea la iveală că însuși liderul de la Casa Albă, pe vremea când era secretar de stat, fusese la originea scurgerii de informații pe care o valorificase Nugent.

 „Paradisul” privilegiaților

Publicația germană „Süddeutsche Zeitung” anunța, în anul 2017, că uriașa sumă de zece trilioane de dolari există în conturi din paradisuri fiscale, pentru evitarea taxelor, printre deținătorii acestor bani ascunși de fiscalizarea „oficială” fiind Regina Elisabeta a II-a, fostul secretar al Comerțului al SUA Wilbur Ross, care deținea acțiuni ale unei companii cu legături directe spre ginerele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, precum și giganții Facebook și Nike. Cele 13,4 milioane de documente confidențiale au căpătat numele de „Documentele Paradis”, iar cantitatea de informație pe care le conțin este atât de vastă, încât echipa de jurnaliști lucrează și în prezent la „descâlcirea” extensiilor acestei afaceri. 

Lista marilor dezvăluiri de documente compromițătoare pentru politicieni, oameni de afaceri și guverne este mult mai lungă, dar numai unele dintre aceste scurgeri de informații s-au dovedit suficient de grave încât să aibă consecințe majore.

Miliarde de la FMI pentru candidatele la aderare

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Miliarde de la FMI pentru candidatele la aderare
Fondul Monetar Internațional a oferit statelor din Balcanii de Vest care și-au depus candidatura la aderarea la Uniunea Europeană, precum și unor țări de la granițele externe ale Uniunii, suma de trei miliarde de euro pentru a-și reveni rapid în urma crizei economice generate de pandemia de COVID-19. 
 
Comisia Europeană a anunțat că zece state de la hotarul UE pot solicita aceste fonduri. În prezent, s-a stabilit că banii ar urma să fie alocați astfel: 180 milioane de euro pentru Albania, 250 milioane de euro pentru Bosnia-Herțegovina, 100 milioane de euro pentru Kosovo, 60 milioane de euro pentru Muntenegru, 160 milioane de euro pentru Macedonia de Nord. Pe listă sunt și celelalte state din vecinătatea blocului comunitar, repartizările fiind de 150 milioane de euro pentru Georgia, 200 milioane de euro pentru Iordania, 100 milioane de euro pentru Republica Moldova, 600 milioane de euro pentru Tunisia și 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina.

Detaliile referitoare la condițiile în care vor fi returnate aceste împrumuturi nu au fost încă stabilite, dar Comisia Europeană punctează faptul că aceste fonduri vor fi disponibile pentru 12 luni, „în termeni de returnare foarte favorabili”: „Cu sprijinul Fondului Monetar Internațional, aceste sume pot contribui la stabilitatea macroeconomică în aceste state și la crearea condițiilor pentru ca fondurile interne să fie direcționate spre protejarea cetățenilor și atenuarea efectelor economice negative ale crizei sanitare”, se arată în comunicatul CE. 

După cum se poate observa, singurul stat balcanic absent de pe această listă este Serbia, care nu a solicitat astfel de fonduri. „Nu avem nevoie de bani de la Fondul Monetar Internațional în acest moment; oferta este de un miliard de euro, la maturitate în trei-cinci ani, ceea ce înseamnă o dobândă în jur de trei procente, ceea ce este prea mult pentru noi”, subliniază președintele țării, Aleksandar Vucic. 

În ce privește celelalte state, nevoile lor sunt diverse, de la depășirea deficiențelor pe care Albania le înregistrează din pricina procentului foarte mare de importuri din statele membre UE și care au fost serios afectate de pandemie, până la contracararea declinului generat de prăbușirea turismului în Muntenegru sau combaterea șomajului foarte ridicat din Macedonia de Nord. Pentru Georgia, Iordania, Tunisia, Republica Moldova și Ucraina se menționează „pericolul adâncirii în recesiune”.