NUMARUL
207-208

Evoluţii

Paradoxuri ale popularității liderilor

Reporter: editura May - 28 - 2020
În pofida unor măsuri care pot fi încadrate ca aducând atingere libertăților cetățenești pe care le-au luat în context de pandemie anumiți lideri considerați a avea pusee de exces de autoritate, sondajele de opinie arată o paradoxală creștere de popularitate. În unele cazuri, este vorba despre aceleași regimuri pe care înainte de criza sanitară opinia publică le acuza de abuz de putere…

Președintele Poloniei, Andrzej Duda

Liderii cu tendințe autoritare din centrul și estul Europei au câștigat, în contextul pandemiei generate de COVID-19, semnificative avantaje de popularitate, constatate de numeroasele sondaje derulate în opinia publică. Astfel, experții citează cazul Ungariei, țară în care, la sfârșitul lunii martie a.c., Parlamentul țării emitea un pachet de legi care îi dădeau premierului Viktor Orban puteri nemăsurate, pentru oricât timp ar fi dorit, printre care și posibilitatea de a întemnița jurnaliști incomozi. Comisia Europeană a condamnat imediat această atitudine, împreună cu opoziția ungară, dar rezultatele unor sondaje de opinie au arătat că sprijinul popular pentru premier și Cabinetul său era de până la 78%, în timp ce opoziția se afla în cădere liberă de încredere.

 

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic

O cercetare sociologică din Turcia a relevat faptul că popularitatea președintelui Recep Tayyip Erdogan se situa, cu câteva săptămâni în urmă, la 56%, o creștere cu 15 procente față de perioada dinaintea crizei medicale, când același șef de stat era foarte nepopular din pricina atitudinii față de conflictul din Siria și a adâncirii dificultăților economice din Turcia. Deși șeful statului turc a dat declarații care în timpuri obișnuite ar fi stârnit oprobriul – „Unele ziare și politicieni sunt mai periculoși decât virusul. (…) Dar vom scăpa curând de virușii politici și mediatici” – sprijinul pentru Erdogan a crescut spectaculos. 


În Polonia, Guvernul populist a introdus foarte rapid măsuri dure de carantină, îngrădind la maximum dreptul de circulație imediat ce a apărut primul caz de coronavirus, acțiuni considerate printre cele mai severe din Europa. Totuși, în vârful epidemiei, popularitatea președintelui în exercițiu Andrzej Duda se afla la cote care nu dau șanse contracandiatului său la alegerile prezidențiale, Wladimir Kosiniak-Kamysz. Diferența dintre cei doi politicieni înaintea scrutinului era relevantă pentru felul în care au perceput cetățenii polonezi măsurile Guvernului: 52% la 12.6%, notează „BalkanInsight”.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele R. Moldova, Igor Dodon

Și Serbia a fost una dintre țările care au luat încă din luna martie măsuri draconice în fața răspândirii epidemiei de coronavirus. Dar, după o lungă perioadă în care președintele Aleksandar Vucic a fost acuzat de tendințe autoritare, s-a constatat faptul că în plină criză sanitară, șeful statului sârb era mai popular ca oricând. Potrivit datelor Institutului de Afaceri Europene, 61.2% dintre cetățeni l-ar fi votat din nou. Pe de altă parte, doar un sfert din populația Serbiei are încredere în politicienii țării…


Măsurile restrictive impuse de autoritățile de la Chișinău au mers până la interzicerea distribuirii unor publicații în interiorul țării, dar toate acțiunile antidemocratice de care au fost acuzați PSRM și președintele Igor Dodon au pălit brusc și rapid în condițiile temerilor legate de pandemie, iar sondajele de opinie au arătat cifre uimitoare pentru un guvern considerat departe de valorile democrațiilor occidentale: majoritatea cetățenilor moldoveni ar fi asigurat prin vot, la acel moment, o majoritate confortabilă partidului lui Igor Dodon, președintele însuși înregistrând un spor semnificaiv de popularitate, situat imediat după nivelul de încredere în medicii din țara vecină.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

În Slovacia, chiar dacă izbucnirea pandemiei a coincis cu schimbarea de guvern și noul Executiv, condus de Igor Matovic, a impus măsuri controversate, care ar fi fost aspru criticate nu cu mult timp în urmă, cum ar fi urmărirea de către autorități a telefoanelor mobile, guvernanții se bucură de încrederea a 90% dintre cetățeni, chiar și măsurile restrictive fiind susținute de majoritatea slovacilor, arată datele unui sondaj al agenției „Focus”. „Oamenii au tendința de a se uni în jurul liderilor politici atunci când se tem”, sintetizează specialistul în politică Sezin Oney, din Istanbul.


Un alt paradox al popularității liderilor se înregistrează în dreptul lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, șef de stat autoritar care a scăzut masiv în sondaje în ultimele săptămâni, după ce mult timp a fost lider nedisputat al încrederii rușilor.