NUMARUL
199-200

Cauze şi (d)efecte

Cele două fețe ale turismului de masă

Reporter: editura October - 8 - 2019
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. Cifra s-a dublat în ultimele două decenii, iar acest aflux are două fețe: sume impresionante la bugetele locale, iar pe de altă parte efecte dintre cele mai neplăcute pentru localnici și patrimoniu, din cauza supraaglomerării.
 
Turismul de masă și-a început istoria spre ceea ce a devenit astăzi în Marea Britanie a anilor 1800, când Thomas Cook punea bazele conceptului „călătoriilor în grup”. În timpurile moderne s-au dezvoltat într-o manieră spectaculoasă legăturile dintre companiile de transport, turoperatori și lanțuri hoteliere. În același timp, au apărut discounturile, care fac să plece la drum tot mai mulți amatori de turism. Numai că, pe de o parte, fluxurile masive de turiști generează locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii, iar pe de altă parte, prețurile chiriilor cresc până acolo încât localnicii nu și le mai pot permite. 

Amsterdam

Așa de pildă, în Amsterdam, unul dintre cele mai bine cotate orașe din lume din perspectiva turismului, centrul orașului a ajuns atât de aglomerat din cauza turiștilor, încât autoritățile s-au văzut silite să interzică, din anul 2017, deschiderea unor noi magazine orientate către vizitatorii de sezon și au inițiat programe de protejare a localnicilor, care s-au trezit într-o adevărată criză a locuințelor. Barcelona este, la rândul său, un oraș care se află într-un cerc vicios din 1992 încoace: odată cu Jocurile Olimpice, destinația a intrat în atenția turismului internațional, ajungând ca în anul 2016 să sosească în acest oraș 32 de milioane de vizitatori. Proprietarii de locuințe îi preferă pe turiști în detrimentul localnicilor, prețurile chiriilor crescând cu 20% în perioada amintită. De asemenea, vechi și pitorești spații din piețele orașului, unele în clădiri de peste 100 de ani, sunt înlocuite cu buticuri destinate turiștilor. În aceste condiții, în ultima perioadă, în oraș și pe frumoasa lui plajă au început să apară mesaje ca „Turiști, plecați acasă!”. 

Barcelona

Supranumit „perla Adriaticii”, orașul croat Dubrovnik suferă din cauza turiștilor pe care altădată i-a dorit atât de mult. Dacă, pe de o parte, turismul a dus la o dezvoltare importantă a orașului, pe de altă parte, localitatea cu 40.000 de cetățeni are de „dus” două milioane de turiști în fiecare vară. Așa se face că nu mai există locuri de parcare, iar autoritățile s-au văzut nevoite să inițieze proiecte de a prelungi sezonul turistic și de a limita, pe cât posibil, numărul vaselor de croazieră care vin aducând neîncetat valuri de mii de vizitatori. 


Tot prin intermediul croazierelor, dar nu numai, turiștii sosesc cu zecile de milioane, anual, și în Veneția, „Orașul lagunelor”. Considerat spațiul unde turismul sustenabil este mai urgent decât oriunde, orașul și cei 55.000 de locuitori ai săi au întâmpinat, în 2018, peste 28 de milioane de vizitatori, care au lăsat în urmă munți de gunoaie și au aglomerat până la sufocare monumentele acestui muzeu în aer liber. Estimările arată că numărul turiștilor care vor sosi la Veneția în anul 2025 va fi de circa 38 de milioane de persoane. 

Dubrovnik

Exemplele de supraaglomerare și de neajunsuri generate de turismul masiv făcut doar după regula cererii și ofertei ar putea continua cu Florența, Roma, Mallorca, numeroase orașe din SUA sau Thailanda. În acest ultim caz, din cauza degradării mediului produsă de turiști, autoritățile au fost nevoite să închidă, în vara anului 2018, celebra plajă Maya Bay. 


Demn de menționat este faptul că, la un moment dat, toate aceste destinații au dorit să atragă turiști. Așa s-a ajuns ca industria turistică să fie cel mai mare angajator la nivel global – unul din 11 lucrători se bazează pe venituri obținute dintr-o slujbă din domeniu. De aceea, foarte puține guverne sunt pregătite să „strângă cu ușa” o sursă atât de avantajoasă de venit. Totodată, nu pot fi opriți nici întreprinzătorii din zonele cu potențial să încerce să atragă oaspeți. De exemplu, în anul 2018, numărul de turişti străini sosiți în România a crescut cu 11,3% faţă de anul anterior, la 2,75 de milioane de vizitatori. Oricât de modestă ar fi această cifră în comparație cu cele punctate anterior, creșterea este încurajatoare, iar specialiștii consideră că acest trend va continua.