NUMARUL
197-198

Republica Moldova

Alegeri cruciale dincolo de Prut

Reporter: editura October - 9 - 2019
– spre Vest sau spre Est? –

Au trecut mai bine de șase luni de la alegerile parlamentare din Republica Moldova (24 februarie 2019), dar miza geostrategică privind direcția spre care se îndreaptă tânărul stat din stânga Prutului (spre Vest sau spre Est?) a rămas neschimbată. În această regiune de la frontiera răsăriteană a Uniunii Europene și a NATO, în care rivalitatea de interese ale marilor centre de putere se manifestă neîncetat, o asemenea miză este întotdeauna reală și, adeseori, plină de neprăvăzut. 

Premierul Maia Sandu și președintele Igor Dodon

Distribuția echilibrată a opțiunilor exprimate de alegători pentru cei trei protagoniști ai scenei politice – Partidul Socialiștilor – PSRM (35 mandate), Partidul Democrat – PDM (30 mandate) și blocul ACUM – Alianța dintre Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (26 mandate) – semnifică în mod clar o invitație la dialog și colaborare pentru depășirea crizei pe care o traversează Republica Moldova de mai mulți ani.


După trei luni de blocaj parlamentar, mandatul vechiului legislativ fiind expirat, în timp ce noii aleși nu au putut să treacă la formarea structurilor conducătoare și a comisiilor de lucru, s-a reușit în cele din urmă formarea unei coaliții de guvernare care a permis revenirea climatului politic și social din republică la o relativă normalitate. Este adevărat că evitarea unei crize și mai profunde a fost posibilă cu implicarea directă a celor trei mari centre de putere cu influență reală în regiune (Uniunea Europeană, SUA și Federația Rusă), ai căror reprezentanți au sosit concomitent la Chișinău în vara acestui an.

Așa s-a ajuns la un acord între Partidul Socialiștilor (PSRM), patronat de prședintele statului, Igor Dodon, și Blocul electoral proeuropean ACUM, reprezentat de Maia Sandu și Andrei Năstase. Noua alianță a fost recunoscută aproape concomitent de SUA, UE și Federația Rusă, o decizie care a iscat multe nedumeriri și lasă, deocamdată, numeroase neclarități privind viabilitatea noii formule de guvernare de la Chișinău. Pe de o parte, a surprins ușurința cu care, după ani de zile de boicotare a Federației Ruse, acțiune în care a fost atrasă și Republica Moldova, unul din statele care a pierdut cel mai mult de pe urma respectării sancțiunilor economice impuse acesteia, occidentalii au dat brusc mâna cu Moscova în privința depășirii crizei de la Chișinău. De cealaltă parte, Rusia s-a mulțumit pentru început cu numirea doamnei Zinaida Grecianîi ca președinte al Parlamentului și cooptarea în cabinet a doi miniștri proruși (la apărare și pentru reintegrarea regiunii transnistrene). Cât va rezista această „mezalianță” rămâne de văzut.

Fostul consilier pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, în vizită la Chișinău

Occidentalii contiuă să spere în consolidarea parcursului proeuropean al Republicii Moldova. Comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Joahannes Hahn, sosit pentru a doua oară la Chișinău imediat după formarea guvernului condus de Maia Sandu, a promis consultanță din partea UE în vederea accelerării reformelor și a anunțat intenția Uniunii de a debloca asistența macrofinanciară destinată Republicii Moldova în toamna acestui an, cel mai probabil după alegerile locale anunțate pentru 20 octombrie.


La rândul lor, SUA continuă să manifeste interes pentru Republica Moldova, urmărind în primul rând identificarea de către companiile americane a unor noi oportunități economice în domenii precum infrastructura, agro-businessul, energetica sau telecomunicațiile, chestiuni dezbătute la Forumul organizat de cele două părți la Chișinău, la jumătatea lunii aprilie a.c. În planul relațiilor politice, SUA vizează acordarea de asistență pentru combaterae corupției, cât și pentru reglementarea diferendului transnistrean. „Nu avem interese militare aici. Ne dorim ca Moldova să fie independentă”, a declarat John Bolton, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, aflat recent într-o vizită la Chișinău.

Cât privește Federația Rusă, oficial aceasta declară periodic că „dezvoltarea relațiilor cu Moldova și poporul ei reprezintă una din prioritățile politicii externe ruse”. După cum ne spunea un fost ambasador moldovean la Moscova, „rușii își doresc să aibă în Republica Moldova un partener prietenos, care poate beneficia de avantajele cooperării cu UE, dar să se mențină departe de NATO”.

Premierul Maia Sandu s-a întâlnit la București cu președintele României, Klaus Iohannis

Consecventă poziției sale echidistante față de problemele interne moldovenești, România a continuat să acorde un sprijin consistent și dezinteresat Republicii Moldova chiar și în perioada de blocaj politic total de la Chișinău, iar la 1 iunie 2019 a fost reafirmat angajamentul Guvernului român de a susține continuarea finanțării unor programe comune în beneficiul cetățenilor vizând: reabilitarea școlilor și grădinițelor; dezvoltarea infrastructurii rutiere; interconectarea energetică; construcția gazoductului Ungheni-Chișinău și a liniei de cale ferată cu ecartament european pe același traseu; amenajarea albiei râului Bâc; dotarea cu apartaură tehnică a Spitalului din Comrat (Găgăuzia) și a unor săli de sport; implementarea serviciului 112


Spre deosebire de tonul discursurilor adoptat în anii anteriori, în care orientarea spre Federația Rusă era în mod constant o prioritate a sa, președintele Igor Dodon și-a nuanțat poziția după formarea alianței cu Blocul ACUM și a afirmat în mai multe rânduri că Republica Moldova dorește relații echilibrate atât cu Estul, cât și cu Vestul. În programul de vizite externe din toamna acestui an, atât în cel al lui Dodon, cât și în cel al premierului Maia Sandu, sunt prevăzute noi deplasări și contacte la Moscova, Washington și Bruxelles, spre a ilustra „echilibrul” amintit de președinte. 

Deocamdată, populația de dincolo de Prut are multe așteptări de la noii guvernanți. De aceea, un test semnificativ pentru clarificarea opțiunilor electoratului privind funcționarea coaliției aflate la guvernare și direcția de mers a republicii îl va reprezenta apropiatul scrutin pentru alegerile locale. 

dr. Ioan C. Popa