Regiuni cu populație românească, unde se vorbește limba română
Toată această risipire de vorbă românească se datorează migrației pastorale sau, după cum aminteam, strămutărilor impuse de stăpânirea vremii. Un exemplu uimitor îl constituie apariția la granița dintre Croația de azi cu Bosnia, unde a fost așezat un regiment românesc de graniță, recrutat din Banatul de munte românesc, a unei enclave românești. Așezarea grănicerilor acolo s-a făcut printr-o Diplomă Imperială. În timpul războiului civil din fosta Iugoslavie, acolo s-a creat, ca formă de autoapărare, o entitate statală denumită Republica de la Knin, al cărei temporar președinte se numea Matei Boban.
Limba română a avut mai multe perioade în care a fost asaltată de termeni străini, întotdeauna legați de stadiul culturii materiale sau administrative cu care venea în contact, voit sau nevoit, populația autohtonă. Astfel, valul slavonic a fost legat de dominația Bisericii Ortodoxe, care avea ca limbă de expresie slava veche, aceasta influențînd și limbajul juridic sau administrativ.
Influența turcă în limba română este destul de palidă, deoarece în fapt relațiile dintre români și turci n-au fost niciodată de conviețiure masivă și permanentă. Avem cuvinte care au o legătură cu evoluția arhitectonică a locuinței (dușumea, cerdac, cercevea, tavan, geam etc.), ori de natură culinară, dar acestea nu pot constitui o trăsătură specifică a limbii române. Mai degrabă cuvintele grecești, impuse de administrația fanariotă, au reușit să ocupe un anume loc, neologisme care apoi au trecut în umbră, ca dovadă că erau cuvinte la modă și nu necesități. Marele val al neologismelor a aparținut influenței franceze, care s-a manifestat din plin în toate sectoarele vieții sociale în secolul al XIX-lea, ca motor al modernizării. Limba română este romanică din pricina structurii sale gramaticale, nu numai din cauza lexicului. Fondul principal de cuvinte, cel care permite comunicarea obișnuită, are peste 80% termeni de origine latină. Este o situație statistică mai bună, din punctul de vdere al romanității, decât în alte limbi neolatine. Neologismele de ultimă oră își au originea în engleza americană. E o modă care se sprijină în primul rând pe revoluția tehnologică din industria comunicării. Dar nu doar atât, influența limbii engleze a devenit covârșitoare în științe, mai cu seamă în cele umaniste, socio-politice. Nici viața mondenă nu este ocolită și nici politicile succesului. Dar această influență nu este o problemă locală, ci globală. Se creează sub ochii noștri o „lingua franca”, bazată pe engleză, dar care nu este și nici nu va fi o parte a limbii engleze. Pe de altă parte, engleza, ca limbă de cultură, se conservă, se dezvoltă, prin afirmarea valorilor artistice și estetice create în spațiul său propriu.
Grup de interpreți în Parlamentul European
Am ajuns, astfel, la problema-cheie a contemporaneității: globalizarea este și altceva decât schimburile mondiale de infomații și bunuri? Teoretic, nu ar trebui să însemne altceva, însă practic, tendința marilor centre de putere economică și financiară (citește bănci și companii multinaționale) de a simplifica apropierea de bunuri și informații prin control și înlăturarea oricărui specific local duce la o luptă încrâncenată între apărătorii specificului local cu activiștii globalizării. Probabil ambele tabere sunt victimele unor ideologii cu nuanțe fundamentaliste. Probabil ambele tabere au valori de impus și de apărat.
Abia acum, în epoca globalizării informațiilor și bunurilor, rostul națiunilor devine extrem de important – ele sunt generatoare de valori specifice, care asigură creșterea patrimoniului universal. De aici vine datoria fiecărei națiuni de a-și afirma cultura și spiritualitatea, de a-și cultiva, apăra și îmbogăți limba. Iar românii au din plin ce să etaleze în domeniul culturii. Cât privește limba, prin specificul ei, prietenoasă cu neologismele, aparținînd unui grup lingvistic extrem de puternic, limba română are toate șansele să devină mai repede decât am crede și o limbă de comunicare internațională, în acest adevărat Turn Babel care a devenit lumea. Deocamdată, din cauza unei precare pregătiri profesionale a ziariștilor din televiziune, radio și presă scrisă, din cauza unei îndoielnice pregătiri intelectuale a multor persoane publice, limba română devine din ce în ce mai haotică și mai confuză pentru propriii vorbitori. Să sperăm că nu este vorba decât de o boală a copilăriei democrației, când libertatea este confundată cu debandada, iar respectarea valorilor cu protejarea viciilor de orice natură.
Eugen Uricaru
