NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
Supliment Serbia

Pentru cetăţenia patriei-mamă

Reporter: editura March - 23 - 2016

Pentru românii din Serbia, cetăţenia patriei-mamă este o metodă de stopare a procesului de asimilare și deznaţionalizare. Stă mărturie faptul că la scurt timp după publicarea, în finalul anului 2015, în Monitorul Oficial al României a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii Cetăţeniei Române, în Serbia au început să apară efectele.

Pregătirea documentelor pentru obţinerea cetăţeniei române

Pregătirea documentelor pentru obţinerea cetăţeniei române

Dat fiind faptul că legea prevede ca se poate acorda cetăţenia română „la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti”, românii din Serbia au început să-şi adune actele necesare şi chiar apelează la notari din România în demersul de a obţine cetăţenia română. În Drobeta Turnu Severin, de exemplu, cabinetele notariale au fost asaltate de cei care vor să îşi legalizeze documentele sau să dea declaraţiile pe proprie răspundere solicitate la întocmirea dosarului, notează publicaţia „Jurnal Românesc”. Pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cei interesaţi pot găsi toată documentaţia şi instrucţiunile necesare pentru a-şi întocmi şi depune dosarul de dobândire a cetăţeniei române. Aici pot fi găsite informaţii despre actele şi taxele necesare, precum şi un model de cerere de dobândire a cetăţeniei române

Asociaţiile românilor din Serbia activează, la rândul lor, pentru a-i ajuta pe cetăţenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată că „a fost o dorinţă mare ca legea să fie modificată în aşa fel încât şi noi, românii din Serbia, să putem câştiga dubla cetăţenie. Oamenii vin şi ne întreabă cum să procedeze. Noi nu putem să spunem nimănui că nu are voie să aplice pentru cetăţenia română, dacă el este român şi se simte român. Întrebările oamenilor sunt simple, ei vor să ştie când pot să depună dosarele, unde pot să le depună şi dacă putem noi, reprezentanţii mediului asociativ românesc, să le explicăm ce trebuie să facă şi cum pentru a depune actele de dobândire a cetăţeniei române”.

La nivelul oamenilor de rând, satisfacţia este palpabilă. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparţinând comunei Kladovo, spune că este foarte bine ca şi românii din Serbia să poată primi cetăţenia română: „Noi cei care ne simţim români şi care am contribuit la sprijinirea culturii româneşti, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi reuşi să dobândesc cetăţenia română, pentru că eu vorbesc bine româneşte şi respect tradiţiile şi cultura română”.

  • Cetăţenia română este o necesitate şi o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici, Asociaţia „Dacia Aureliană”.

 

Academia Română, în sprijinul eforturilor identitare

1

Întâlnirea ministrului delegat pentru Relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române

Cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, prin Preşedintele instituţiei, acad. Ionel Valentin Vlad, consideră necesare poziţionări fundamentate ştiinţific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească din vecinătate şi Balcani, care constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziţii ferme din partea mediului ştiinţific şi academic cu privire la standardizarea aşa-zisei „limbi vlahe”, în condiţiile în care apartenenţa acestor comunităţi la românitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice şi etnologice.

În contextul unei discuţii care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit importanţa apartenenţei la un spaţiu identitar comun a persoanelor de origine română şi a celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, precum şi a realizării unor studii şi cercetări ştiinţifice privind comunităţile de români din străinătate”.

De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul preşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituţia „să-i descopere pe timoceni, care, se ştie, sunt în bună parte vlahi, adică români.

Acad. Eugen Simion

Acad. Eugen Simion

Ei sunt acolo, au o cultură tradiţională, vorbesc româna în dialect oltenesc sau bănăţean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizarePeste oamenii aceştia au trecut toate urgiile istoriei, toate imperiile, toate ideologiile, războaiele, discordiile Istoria nu i-a înfrânt. Sunt creştini ortodocşi, vorbesc o limbă română veche, îşi păstrează tradiţiile – la nuntă, înmormântare, botez – cântecele, unele splendide. Academia Română poate face mult pentru păstrarea identităţii lor”.

Întâlnirea ministrului delegat pentru Relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române

Acad. Eugen Simion