NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Serbia

De-a lungul timpului, statul sârb a dus o neîncetată politică de deznaţionalizare în legătură cu etnicii români, punând în aplicare un întreg arsenal menit să destructureze puternica şi unita comunitate românească. Stau mărturie măsurile de împiedicare a educaţiei în limba maternă, interdicţia oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistenţa unei prese româneşti, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entităţi separate de cea românească, presiuni şi ameninţări de tot felul.

Etnici români din Serbia

Etnici români din Serbia

În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur româneşti şi 200 de localităţi mixte, plus mai multe oraşe în care trăiesc mulţi români.. Cifra a fost preluată şi de un periodic belgrădean mai recent, „Naşa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze.

Mai precis, autorităţile sârbe nu recunosc faptul că vlahii şi românii sunt unul şi acelaşi popor. Apoi, împiedică prin toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoşeşti, mergând până la acţiuni de hărţuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să ţină un parastas pentru eroii căzuţi în lupta de la Rovine au fost arestaţi de poliţia sârbă, sub pretextul că… n-aveau aprobare să întindă mesele pe iarbă”, atrage atenţia Cristea Radu Timoc, lider al Asociaţiei „Astra Română” pentru Banat-Porţile de Fier şi Românii de Pretutindeni. În alt loc, lângă Biserica din centrul satului Zlot, există un arc de triumf în miniatură, pavat cu tăbliţe încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripţia „Ostaşilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentaţi ca… sârbi.

Un alt mecanism de asimilare este inexistenţa presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuşi există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat de televiziunea de stat din Serbia la Protopopiatul din Negotin, care a fost puternic cenzurat la intervenţia episcopului sârb Ilarion, care a spus că „nu este bine să se facă aceste înregistrări, în primul rând pentru că în Timoc nu există români şi că nu este bine să se mediatizeze problema Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, pentru că nu trebuie să se ştie că aceasta există acolo”, avertizează presa din România. Emisiunea a fost difuzată, dar puternic cenzurată, conţinând doar declaraţiile părţii sârbe. Sunt multe alte exemple care arată că autorităţile sârbeşti nu se dau la o par¬te de la procedee nedemne. Postul de televiziune B92 din Belgrad a înregistrat o emisiune privind vlahii din Timoc. În timpul emisiunii, a vorbit şi profesorul de istorie Slavoljub Gacovic, salariat al Muzeului din Zaječar, acesta argumentând românitatea vlahilor. În timpul emisiunii s-au prezentat şi costume naţionale „vlahe” aflate în Muzeul din Zaječar. „În iritarea creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziţie prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societăţii române de balcanistică şi slavistică.

Per ansamblu, în lipsa unei educaţii în limba română şi pe fondul acţiunilor de asimilare, „omul care nu ştie multe despre ai lui gândeşte că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme”, sintetizează românca Biserca Ianoşevici, care conduce Asociaţia culturală locală „Primovara” din Zlot, unul dintre cele mai mari sate româneşti din Serbia.

 


 

Zavisa Jurj, preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” a românilor din Timoc

Zavisa Jurj, preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” a românilor din Timoc

Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Şi mă refer aici la încercarea de micşorare a românilor declaraţi la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în şcoli. Pe scurt, poartă o campanie de intimidare a comunităţii. De 15 ani se vorbeşte de formarea unor centre cultural-informative ca prime instituţii româneşti în afară de Biserică, însă rămânem tot la vorbe”, spune Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei românilor „Ariadnae Filum“.