NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Românii din jurul României

UNGARIA

Reporter: editura October - 13 - 2014

Asaltul statului şi reduta românismului

Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Dar nici românii din Ungaria nu au avut un parcurs uşor prin secole. Conform rezultatelor oficiale ale recensământului din 2001, în Ungaria trăiesc în prezent circa 8.000 de români, cifră cu 25% mai mică decât cea consemnată la recensământul din 1990. Şi oricum, mult redusă faţă de cifrele făcute publice de organizaţiile româneşti. Cum s-a ajuns la o scădere numerică atât de importantă şi care este atitudinea statului ungar faţă de românii de pe teritoriul său?

În redacţia publicaţiei „Foaia Românească”

În redacţia publicaţiei „Foaia Românească”

În primul rând, se poate vorbi despre maghiarizare. Privind retrospectiv, la viaţa colectivităţii româneşti în perioada Imperiului Austro-Ungar, această tactică a fost una larg răspândită. Şi înainte (ca şi acum, după cum reiese din discrepanţele între cifrele oficiale şi cele ale reprezentanţilor românilor), statul ungar raporta cifre mici ale românilor. Prin aceasta s-a încercat mai mereu ruperea de rădăcini, de origini, şi a românilor din Transilvania, ca şi a celor din Ungaria. Practicile de acest tip s-au perpetuat în timp, astfel că nici în Ungaria contemporană, stat membru al UE, populaţia românească nu beneficiază, nici pe departe, de drepturile pe care ar trebui să le aibă în conformitate cu statutul ţării şi nu se compară nici cu cele pe care le are populaţia maghiară din România. Astfel, şcoala românească este cvasi-maghiarizată, limba română învăţându-se în şcoli bilingve. Un exemplu este Liceul românesc „Nicolae Bălcescu”, din Giula, unde, după decenii în care s-a predat în limba maternă, s-a trecut la sistemul bilingv. Nici măcar în localitatea Micherechi, compact locuită de români, şcoala nu este românească, cele mai multe discipline predându-se în limba maghiară. Cât priveşte mass-media, programe de televiziune în limba română există cam o oră pe săptămână, iar publicaţia fanion a românilor din Ungaria, „Foaia românească”, din Giula, care apare din 1956, a avut mereu de luptat cu multe greutăţi pentru a-şi asigura apariţia. „Asimilarea naturală este accelerată. Dacă bunicul vorbea româna, nepotul acum nu mai ştie română nici o boabă. În multe localităţi, românii spun că părinţii şi bunicii lor au fost români, numai că declară asta pe ungureşte…”, sintetizează Eva Iova-Şimon, director al publicaţiei.

2În al doilea rând, se poate vorbi despre nereprezentarea românilor în forurile statului maghiar. Astfel, în sistemul de reprezentare de tip ,,autoguvernare a minorităţilor” din Ungaria, în prezent 40% din numărul deputaţilor din autoguvernările numite româneşti sunt ne-români. Aceşti reprezentanţi nu cunosc limba română, nu au dat dovadă că ar poseda cunoştinţe despre cultura, tradiţia românească, n-au participat la viaţa publică românească şi nu se consideră români. Pentru a înlătura aceste carenţe, comunitatea românescă din Ungaria a propus ca dreptul de a candida să se asigure doar persoanelor – în cazul românilor – care se consideră români şi care pot demonstra că au frecventat o şcoală românească, au fost botezaţi de Biserica Ortodoxă Română, au fost înregistraţi de o instituţie românească etc.

Este adevărat că în ultimii ani, dată fiind apartenenţa ambelor ţări la blocul comunitar, legăturile cu ţara-mamă ale minorităţii române din Ungaria au devenit mai frecvente şi mai benefice, ajutând la crearea unui cadru potrivit pentru dialogul dintre minoritatea română din Ungaria cu ţara-mamă. Dar mai sunt multe de făcut pentru ca drepturile românilor din Ungaria să se apropie măcar de cele ale maghiarilor din România.


În Ungaria, poporul românesc e vexat de guvernanţii săi. Procese urbariale îndreptate contra averei lor private, legi electorale îndreptate contra voinţei lor legitime, voturi virile în municipie pentru a îneca voturile locuitorilor, c-un cuvânt un păienjiniş întreg de măsuri arbitrare, adaos prin călcarea zilnică a tuturor dispoziţiilor din lege cari au mai rămas în favoarea naţionalităţilor” (Mihai Eminescu)