NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
Supliment Românii din jurul României

SERBIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Împotriva deznaţionalizării

În Serbia sunt peste 20 de minorităţi, toate recunoscute cu drepturi depline, cu excepţia românilor, care, paradoxal, reprezintă cea mai mare minoritate. Acordarea drepturilor fireşti pentru românii din Serbia s-a dovedit în timp un efort prea mare pentru autorităţile de la Belgrad.

Dreptul la educaţie în limba română, câştigat în 2013

Dreptul la educaţie în limba română, câştigat în 2013

Prezenţa până în zilele noastre a românilor din Serbia, care au avut un trecut şi un destin comun cu al fraţilor lor din Bulgaria, Albania, Croaţia şi Grecia, este strâns legată de regiunea Timocului. Românilor din Serbia le-a fost întotdeauna greu să-şi păstreze şi perpetueze identitatea. La 1873, românii din nord-estul Serbiei reprezentau 10,4% din populaţia întregii ţări, fiind cel mai numeros popor, după sârbi. Caracterul masiv românesc al zonei era subliniat şi de bulgarul Romanski, la 1916, care identifica 151 localităţi curat româneşti şi 42 mixte. Şi totuşi, nu le era permis a avea şcoli şi biserici în limba română. Şi în secolul XX românii din sudul Dunării au fost supuşi constant deznaţionalizării şi asimilaţi un cursul unui proces de slavizare forţată. O scurtă perioadă de timp, după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în fosta Iugoslavie, au avut posibilitatea de a-şi cultiva identitatea naţională – au beneficiat de educaţie în limba maternă şi au avut chiar un post de radio care emitea în limba română. Dar asta nu a durat decât trei ani. Primele decenii ale mileniului trei găsesc minoritatea românească în aceeaşi situaţie. Biserica Ortodoxă Sârbă a făcut apel la cetăţeni să se declare sârbi, iar autorităţile sârbe au trecut la represalii de tot felul şi ameninţări la adresa preoţilor români din comunităţile şi satele româneşti. Românii sunt descurajaţi pe toate fronturile – din 2000 încoace, reprezentanţii românilor timoceni au încercat să introducă limba română în şcoli, însă nu au reuşit, deoarece au existat mai multe forme de presiuni venite de la Belgrad. Un alt exemplu al politicilor sârbe este segregația între românii din Valea Timocului şi cei din Voivodina, aceştia din urmă, deşi mai reduşi numeric, beneficiind de drepturi (în Voivodina există 37 unităţi de învăţământ cu predare în limba română, iar în Valea Timocului doar două). Şi discrepanţele între datele oficiale şi cele reale fac parte din „arsenalul” deznaţionalizării. Astfel, potrivit recensământului din 2002, numărul vorbitorilor de română din Serbia este de aproximativ 60.000 de persoane, dar această cifră este considerată subapreciată de unele organizaţii. Catalogul lingvistic Ethnologue publică în raportul său despre limba română o estimare a lui Iosif Bena din 1995, care cifrează numărul românofonilor din Voivodina și Timoc undeva între 200.000 și 300.000. În plus, în ultimii ani, conducerea statului sârb a depus eforturi pentru crearea unei etnii noi, valahe, şi a unei limbi valahe. Totodată, la nivel de reprezentare centrală, cunoscători ai limbii române în administrația executivă sârbă se regăseau în doar cinci dintre cele 14 ministere și departamente, arată un raport al Consiliului Europei din 2007.

Timoc. Front comun în jurul apartenenţei la românism

Timoc. Front comun în jurul apartenenţei la românism

În timp, România a rămas atentă la problemele etnicilor români din Serbia, chiar dacă, aşa cum am arătat, autorităţile de la Belgrad au avut altă „agendă” pentru minoritatea românească. Situaţia românilor din Timoc, lipsiţi şi azi de dreptul la educaţie, religie şi informare în limba maternă, a ajuns şi pe agenda Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dar autorităţile sârbe au ignorat constant rezoluţiile internaţionale, punând România în postura de a avertiza că va bloca accesul Serbiei în UE din cauza tratamentului la care sunt supuşi românii din ţara vecină. Serbia are o strategie de a asimila elementul românesc. Dacă România nu ne va sprijini acum, în contextul integrării europene a Serbiei, va fi prea târziu pentru românii din Serbia”, avertizează Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia. La presiunea României, Serbia a semnat, în 2013, protocolul privind respectarea drepturilor minorităţii româneşti. Dar totul trebuie început aproape de la zero. Noi am găsit pe teren câteva urgenţe: refacerea reţelei instituţionale a bisericii, constituirea unei reţele şcolare care să le furnizeze tinerilor cunoştinţele necesare vieţii moderne, iar în planul cotidian stereotipurile media despre comunitatea şi biserica românească. În plus, avem nevoie de elite cu conştiinţă culturală. În Timoc s-a ajuns la ruşinea de a fi român…”, consideră sociologul Radu Baltasiu, directorul Direcţiei Generale pentru Românii de Pretutindeni din cadrul ICR. Toate acestea în timp ce sârbii din România se bucură de o catedrală chiar în centrul Timişoarei, de liceu cu clase de predare în sârbă şi au parte de tot respectul autorităţilor române…

Din păcate, problema nu este doar externă. Însăşi comunitatea de români din Serbia se „sabotează” din interior, mulţi nedeclarându-se români ori făcând parte din asociaţii „rivale”, unele sprijinite de Belgrad, şi făcând astfel ca deznaţionalizarea şi politica de asimilare să dea roade.


Biserica Protopopiatului românesc din Negotin a fost construită cu o autorizaţie iniţială de… garaj
Etnicii români din Serbia au primit recent dreptul de a studia în limba română, dar nu există şcoli româneşti…