NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
Supliment Românii din jurul României

MACEDONIA , ALBANIA, GRECIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Identitate şi recunoaştere

Aromânii din Balcani luptă de secole pentru păstrarea identităţii şi recunoaşterea apartenenţei lor la românism. Dar nu le este deloc uşor…

Nuntă armânească în Grecia

Nuntă armânească în Grecia

Ce se întămplă în Grecia de zeci de ani este o ambiţie a guvernanţilor de a-i declara greci pe toţi minoritarii (aromâni, albanezi, turci sau bulgari), de a susţine prin texte de lege că nu există decât greci în Grecia. Dar o succintă privire la adevărul istoric arată că în această ţară, localităţi cu aromâni se pot întâlni şi astăzi. Din păcate, autorităţile centrale din Grecia nu fac nimic pentru păstrarea limbii aromânilor. Mai mult, prin anumite asociaţii, se îngrădesc drepturile de manifestare culturale aromâneşti, se acţionează sistematic pentru orientarea opiniilor împotriva acţiunilor româneşti şi, de asemeni, se investesc resurse financiare importante pentru ca aromânii din Albania, Macedonia şi Bulgaria să se declare greci. Este de fapt o continuare a unei politici începute după cel de-al doilea război mondial, când exista un mare număr de şcoli şi de biserici româneşti care funcţionau în această ţară. Ulterior, „aromânii din Grecia au trebuit să facă faţă unei ostilităţi făţişe ori de câte ori au dorit să-şi manifeste apartenenţa la românism. Grecii au nesocotit interesele acestora, în anul 1945 au închis şcolile cu limbă de predare română (…) În Grecia nu apare nici un ziar de limba aromână şi că nici măcar la Atena nu există o biserică românească (…). Procesul de asimilare la care sunt supuşi în mod sistematic aromânii din această ţară continuă nestingherit”, arată istoricul Alexandru D. Duţu.

Aromâni la Hramul oraşului albanez Corcea

Aromâni la Hramul oraşului albanez Corcea

Situaţia nu este mult diferită nici pentru aromânii din Albania. În condiţiile în care cea mai mare parte a lor (după unele surse peste 300.000 de persoane) se denumesc ei înşişi rămâni, aromânii din Albania nu sunt recunoscuţi de către autorităţile albaneze ca minoritate naţională, fiind în schimb recunoscuţi sub denumirea generică de „vlahi” şi concentraţi în zona muntoasă din sud-vestul ţării. Statul român a intervenit pentru păstrarea coagulării aromânilor din Albania printr-o politică de sprijinire a instituţiilor de învăţământ şi stabilimentelor bisericeşti (susţinerea şcolii şi grădiniţei de la Divjaka, unde învaţă româna şi aromâna zeci de copii, alocarea a peste două miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână „Schimbarea la Faţă” din Corcea, patronată de Patriarhia Română etc.). Pentru aromânii din Bulgaria, aceeaşi situaţie – campanii de bulgarizare, izolare, asimilare şcolară. Fosta aromânime prosperă din Bulgaria este astăzi minimizată de istoriografia oficială. În Macedonia, în schimb, guvernul recunoaşte cifra oficială de 8.467 de aromâni, care au o situaţie mai bună decât în alte ţări, fiind reprezentaţi în Parlamentul macedonean şi având dreptul să-şi păstreze identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală, precum şi dreptul la învăţământ în limba maternă.