NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Românii din jurul României

DIASPORA

Reporter: editura October - 13 - 2014

Gând şi faptă

Din toate punctele cardinale, România este o ţară înconjurată de români. În jurul frontierelor de astăzi ale statului trăiesc milioane de etnici români care au fost şi sunt acolo autohtoni, deci oameni ai pământului. Din păcate, românii din jurul graniţelor României (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Croaţia, Grecia, R. Moldova) sunt supuşi unor politici de deznaţionalizare şi unui proces de asimilare. Astfel, reprezentanţii aceleiaşi naţiuni sunt împărţiţi în români şi moldoveni (în R. Moldova, Ucraina, Rusia), sunt numiţi după bunul plac al autorităţilor din ţările vecine – moldoveni (R. Moldova, Ucraina), vlahi (Serbia, Bulgaria), „latinofoni” (Grecia), sunt înscrişi în documentele de identitate ca locuitorii majoritari (istro-românii sunt consideraţi croaţi) sau nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică (aromânii din Grecia, Albania). De asemenea, limba română este numită în fel şi chip. În aceste condiţii, se face suficient pentru ei în aceste vremuri aspre şi tulburi?

romanii-din-jurul-romaniei

Există semnale că da. Chiar dacă este considerat insuficient, ajutorul din partea statului român există şi vine din direcţia apărării drepturilor minorităţilor naţionale, a învăţământului în limba română, a conservării identităţii naţionale şi tradiţiilor, a creării de biblioteci şi muzee etnografice, a furnizării de literatură şi materiale în limba română şi altele. O scurtă privire în jur arată că în ce priveşte R. Moldova, de pildă, politica de recunoaştere a dreptului la cetăţenie al cetăţenilor acestei ţări şi al urmaşilor lor care şi-au pierdut cetăţenia română fără voinţa lor sau cele 5.500 de burse pe care statul român le acordă tinerilor de peste Prut dau rezultate. România a ridicat şi impresionanta Biserică de la Soroca, preotul arborând pe sfântul lăcaş steagul României alături de steagul R. Moldova. S-a dat atenţie şi românilor din Valea Timocului, din Serbia. Avem probleme mari cu Guvernul de la Belgrad în recunoaşterea vlahilor ca minoritari români şi să le fie acordate drepturile pe care le au, spre exemplu, românii din Voivodina. Dar, uşor, uşor, insistenţa diplomaţilor noştri va lărgi spectrul de bunăvoinţă al autorităţilor de la Belgrad”, spune preşedintele României, Traian Băsescu. Ultimii ani nu au fost de bun augur pentru situaţia românilor din Ucraina, în pofida eforturilor statului român: au fost momente în care cărţile româneşti au fost oprite la frontieră, nu s-a recunoscut existenţa minorităţii româneşti din această ţară, drepturile minorităţilor au fost la un pas de a fi desfiinţate chiar la începutul acestui an ş.a. Toate acestea arată că pentru etnicii români din jurul României, ţara mamă are încă multe lucruri de făcut.


Nu o singură dată am văzut zeci şi sute de localităţi româneşti pierdute printre străini, care se micşorau de la un deceniu la altul şi se topeau lent, fără să-şi perpetueze sau să-şi înveşnicească identitatea în monumente scrise, nemuritoare. Dar, în ciuda îndepărtării de matcă şi a trecerii anilor, în ciuda metodelor la care au recurs străinii pentru a-i dezrădăcina, în ciuda asimilării, foarte mulţi conaţionali şi-au păstrat demnitatea şi hărnicia de gospodar – pur româneşti – şi-au păstrat religia şi obiceiurile de nuntă, hramul bisericii, portul, tradiţiile de familie, folclorul şi, într-o oarecare măsură, chiar şi graiul” (Prof. Vasile Şoimaru).


Legea nr. 299/ 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparţinând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni.