NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Românii din jurul României

CROAŢIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

O dispariţie lentă

Câţi dintre românii din România au auzit de istro-români? Fraţi de sânge şi limbă cu noi, trăiesc în Croaţia şi sunt pe cale de dispariţie. Unii dintre ei n-au fost niciodată în România, dar jură că sunt români. Şi mai există câteva sute…

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Cercetătorii afirmă că istro-romanii fac parte, din vechime, din ramura românilor vestici, trăitori în nord-vestul Peninsulei Balcanice, în Serbia, Bosnia şi Croaţia. Au avut dintotdeauna o viaţă simplă, plină de greutăţi. Nimeni nu a fost de partea lor: nici pământul, nici autorităţile, nici vecinii, nici fraţii lor români. Nu au avut niciodată preoţi istro-români, dar au tradiţii şi legende foarte asemănătoare cu cele româneşti. Nu au şcoală în limba lor, nici cărţi, iar românii nu prea ştiu de ei.

Pentru istro-românii din Croaţia s-au luptat unii români stabiliţi în Italia, care au organizat manifestări, conferinţe, congrese, expoziţii, pentru a atrage atenţia asupra acestei ramuri a românismului. În 1960, numărul istro-românilor era estimat la 1.500, în 1994 la 450, iar în anul 2000 la doar 250. Căsătoriile mixte au crescut, tinerii se stabilesc în oraşe, iar numărul vorbitorilor limbii scade foarte repede. După aprecierile specialiştilor, dacă nu se face urgent ceva, în cel mult trei decenii această limbă nu va mai exista. Iar lenta dispariţie a istro-românilor nu poate fi împiedicată decât de proiecte importante, întrucât în Croaţia nimeni nu-i împiedică să-şi cultive tradiţiile şi limba.


Istro-româna este un miracol. E de neînţeles cum a putut supravieţui sub presiunea atât de puternică a celorlalte limbi din jurul său. Singurul lucru care le dă istro-românilor cu adevărat o identitate este limba, pe care şi-au păstrat-o cu mare tenacitate timp de secole (Prof. Richard Sârbu, Universitatea din Timişoara)

UNESCO a inclus dialectul istro-român în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administrație, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române