NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
Supliment Românii din jurul României

CROAŢIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

O dispariţie lentă

Câţi dintre românii din România au auzit de istro-români? Fraţi de sânge şi limbă cu noi, trăiesc în Croaţia şi sunt pe cale de dispariţie. Unii dintre ei n-au fost niciodată în România, dar jură că sunt români. Şi mai există câteva sute…

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Carnavalul istro-românilor din Jeian

Cercetătorii afirmă că istro-romanii fac parte, din vechime, din ramura românilor vestici, trăitori în nord-vestul Peninsulei Balcanice, în Serbia, Bosnia şi Croaţia. Au avut dintotdeauna o viaţă simplă, plină de greutăţi. Nimeni nu a fost de partea lor: nici pământul, nici autorităţile, nici vecinii, nici fraţii lor români. Nu au avut niciodată preoţi istro-români, dar au tradiţii şi legende foarte asemănătoare cu cele româneşti. Nu au şcoală în limba lor, nici cărţi, iar românii nu prea ştiu de ei.

Pentru istro-românii din Croaţia s-au luptat unii români stabiliţi în Italia, care au organizat manifestări, conferinţe, congrese, expoziţii, pentru a atrage atenţia asupra acestei ramuri a românismului. În 1960, numărul istro-românilor era estimat la 1.500, în 1994 la 450, iar în anul 2000 la doar 250. Căsătoriile mixte au crescut, tinerii se stabilesc în oraşe, iar numărul vorbitorilor limbii scade foarte repede. După aprecierile specialiştilor, dacă nu se face urgent ceva, în cel mult trei decenii această limbă nu va mai exista. Iar lenta dispariţie a istro-românilor nu poate fi împiedicată decât de proiecte importante, întrucât în Croaţia nimeni nu-i împiedică să-şi cultive tradiţiile şi limba.


Istro-româna este un miracol. E de neînţeles cum a putut supravieţui sub presiunea atât de puternică a celorlalte limbi din jurul său. Singurul lucru care le dă istro-românilor cu adevărat o identitate este limba, pe care şi-au păstrat-o cu mare tenacitate timp de secole (Prof. Richard Sârbu, Universitatea din Timişoara)

UNESCO a inclus dialectul istro-român în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administrație, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române