NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Românii din jurul României

BULGARIA

Reporter: editura October - 9 - 2014

Fără certificare minoritară

Cu un secol în urmă, în 1914, în Bulgaria, în zona Vidin, erau 90.000 de români. În 1936, numărul lor ,,scăzuse” la 16.000 şi, o vreme, rostirea în public a limbii române a fost pedepsită de poliţia locală cu amendă. În 1926, erau în Plevna 14.400 români, iar în 1934 doar 23. În Vratna erau, în 1926, 11.628 de români, iar în 1934 doar 39. ,,Majoritatea satelor dintre Vidin şi Lom sunt curat româneşti, iar bulgarii şi turcii de aici vorbesc şi ei româneşte”, arată un document de la 1864. Reiese limpede că la recensământul din 1934, autorităţile bulgăre au dorit să demonstreze că nu mai sunt români în Bulgaria. Iar pentru a se ajunge la acest rezultat, agenţii care au acţionat în regiunile cu populaţie preponderent română au completat fişele de evidenţă cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Procesul a continuat. În Anuarul statistic apărut la Sofia în 1938, în tabelul populaţiei cu repartiţia pe limba maternă, elementul român a dispărut complet.

La sud de Dunăre se menţin tradiţiile strămoşeşti

La sud de Dunăre se menţin tradiţiile strămoşeşti

Pas cu pas, s-a ajuns ca azi, când Bulgaria este stat membru al Uniunii Europene, cei peste 160.000 de români din Bulgaria (după unii istorici) să nu fie recunoscuţi ca minoritate naţională. Iar una dintre ,,uneltele” de lucru ale autorităţilor a fost divizarea românilor în diferite subramuri, sub diferite nume, care desemnează de fapt una şi aceeaşi etnie, guvernările bulgare încercând astfel să dilueze elementul româno-vlah din această ţară. Pe lângă demersurile politice, există şi lipsa de sprijin din partea Sofiei, care ,,profită” de faptul că Legea fundamentală a Bulgariei nu recunoaşte termenul de ,,minorităţi naţionale”, ci pe cel de ,,comunităţi entice”. Dacă i-ar recunoaşte pe români ca minoritate etnică, Sofia ar fi nevoită să finanţeze şi să deschidă şcoli şi licee în limba română, biserici, edituri, ziare, posturi de radio şi tv etc, aşa cum a făcut statul român pentru comunităţile bulgare de pe teritoriul său. Nerecunoscând minorităţile, autorităţile bulgare sunt libere să… promită, fără să fie nevoite să şi realizeze ce promit. Astfel, în regiunea Vidin, de pildă, în care trăiesc câteva mii de români, nu există drepturi pentru aceştia. Autorităţile bulgare spun mereu că vor acorda sprijin comunităţii româneşti pentru înfiinţarea de şcoli şi dezvoltarea mass-media, dar nici una dintre aceste promisiuni nu s-a concretizat până astăzi. Un efect este acela că, din cauza lipsei învăţământului în limba maternă, tot mai mulţi copii nu mai vorbesc româneşte.

Faptul că intervenţiile statului român pentru recunoaşterea românilor ca minoritate naţională se dovedesc fără ecou a determinat minoritatea de naţionalitate română, considerată a doua ca importanţă şi număr după cea turcă, să se organizeze prin crearea la Vidin a ,,Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria”. Iar apariţia, tot la Vidin, a ziarului ,,Timpul”, tipărit în limbile română şi bulgară, dădea speranţe pentru dezvoltarea spiritului românesc şi realizarea altor obiective, cum ar fi învăţământul în limba maternă, slujbele religioase în limba română etc. Un alt reper al eforturilor societăţii civile pentru recunoaşterea drepturilor românior din Bulgaria este Asociaţia denumită ,,Comunitatea românilor din Bulgaria”.

Cât priveşte sprijinul din partea statului român, acesta se lasă încă aşteptat. În fond, câteva cursuri răzleţe de limba română, câteva ziare sau existenţa unei singure biserici româneşti din Bulgaria care ţine de Patriarhia Romană sau a unei singure instituţii de învăţământ cu predare in limba română într-o zonă în care prezenţa etnicilor români este minimă sunt departe de a fi un fundament solid pentru viitorul comunităţii românilor de la sud de Dunăre.


Statul român a oferit, în 2010, circa 600.000 de euro comunităţii bulgare din România, dar românii de la sud de Dunare au primit sub 10.000 de euro din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar statul bulgar nu participă deloc la susţinerea asociaţiilor româneşti.