NUMARUL
199-200
Revista „Balcanii și Europa” celebrează două decenii de intensă activitate editorială. Este momentul în care ...
Care este viteza de schimbare a intereselor naționale ale unui stat? Transformările politice la nivel ...
„Xi, Putin, Trump. Un triunghi ale cărui rivalități – sau apropieri – modelează primele decenii ...
Anul 2019 a fost pentru România, ca de altfel pentru întreaga Uniune Europeană, o perioadă ...
Așa cum anticipam, alegerile de la 20 octombrie 2019 pentru primari și consilieri locali din ...
Descendentă a bisericii creștine fondate de Apostoli în secolul I î.Hr., Biserica Ortodoxă a Greciei ...
În cadrul plin de eleganță al Hotelului Ramada-Majestic a avut loc un eveniment cu conotații ...
Diferențele dintre ceea ce promit liderii politici la un moment dat și măsurile ulterioare pe ...
Mulți dintre turiștii care sosesc în România, mai ales străini, preferă locurile de petrecere cât ...
  Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, în parteneriat cu Radio România, celebrarea unui veac ...
Pe atunci, prin anii '60, se tipărea într-un tiraj mediu - 100.000 de exemplare – ...
Supliment Românii din jurul României

APRECIERI DE-A LUNGUL ANILOR

Reporter: editura October - 9 - 2014

Reprezentanţi ai românilor din diaspora, laureaţi ai revistei „Balcanii şi Europa”, îşi spun cuvântul

APRECIERI DE-A LUNGUL ANILOR

Alexandru Bantos1. Alexandru Bantoş, director al „Casei Limbii Române” din Chişinău, R. MOLDOVA – Premiul „Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc”, 2013

Limba şi cultura română ne unesc şi ne fac mai tari mai rezistenţi, în acest dificil, complex şi lung itinerar al edificării unui stat cu aspiraţii europene. Premiul «Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc» îl atribui distinşilor mei colegi, care îşi îndeplinesc cu pasiune datoria de ostaşi ai culturii şi civilizaţiei româneşti”.

Eva Iova2. Eva Iova, director al revistei „Foaia Românească”, UNGARIA – Premiul „Vocaţia pentru Libertate”, 2007

Reconcilierea nu înseamnã să ajungi la un compromis între elementele extreme, ci presupune depăşirea conflictelor. Trecutul nu trebuie uitat, pentru cã nu poate fi uitat, dar nici nu trebuie evocat la fiecare pas. Niciodată românii din Ungaria nu vor putea rămâne români fără un ajutor constant venit din România”.

Tarateanu3.Vasile Tărâţeanu, preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din UCRAINA”- PremiulVocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie”, 2010

Suntem fiii şi fiicele Neamului Românesc din Ucraina şi purtătorii aceleiaşi istorii şi limbi, indiferent cum ne numim. Dragostea pentru România, pentru patria noastră istorică, nu poate fi ştearsă cu buretele”.

balasevic4. Predrag Balaşevici, Secretar general al Asociaţiei pentru Cultura Vlaho- românilor „ Ariadnae Filum”, din Serbia, Valea Timocului, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din SERBIA – Premiul „Vocaţia Justiţiei Sociale”, 2002.

Dacă facem o comparaţie între anii 2000-2002 şi 2010-2012, este clar că diferenţa este mare. Din momentul în care România a început să se implice, oamenii au început să prindă curaj. Dar cele mai importante activităţi sunt cele prestate de organizaţii româneşti. Acestea au un important rol. În actualitate au rămas problemele românilor din Valea Timocului, cum ar fi, de exemplu, păstrarea limbii, a identităţii, a culturii românilor din Serbia de Răsărit. Introducerea limbii române în şcoli este o altă problemă cu care ne confruntăm în aceea zonă”.