NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
Supliment Românii din jurul României

APRECIERI DE-A LUNGUL ANILOR

Reporter: editura October - 9 - 2014

Reprezentanţi ai românilor din diaspora, laureaţi ai revistei „Balcanii şi Europa”, îşi spun cuvântul

APRECIERI DE-A LUNGUL ANILOR

Alexandru Bantos1. Alexandru Bantoş, director al „Casei Limbii Române” din Chişinău, R. MOLDOVA – Premiul „Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc”, 2013

Limba şi cultura română ne unesc şi ne fac mai tari mai rezistenţi, în acest dificil, complex şi lung itinerar al edificării unui stat cu aspiraţii europene. Premiul «Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc» îl atribui distinşilor mei colegi, care îşi îndeplinesc cu pasiune datoria de ostaşi ai culturii şi civilizaţiei româneşti”.

Eva Iova2. Eva Iova, director al revistei „Foaia Românească”, UNGARIA – Premiul „Vocaţia pentru Libertate”, 2007

Reconcilierea nu înseamnã să ajungi la un compromis între elementele extreme, ci presupune depăşirea conflictelor. Trecutul nu trebuie uitat, pentru cã nu poate fi uitat, dar nici nu trebuie evocat la fiecare pas. Niciodată românii din Ungaria nu vor putea rămâne români fără un ajutor constant venit din România”.

Tarateanu3.Vasile Tărâţeanu, preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din UCRAINA”- PremiulVocaţia Acţiunii pentru Libertate şi Justiţie”, 2010

Suntem fiii şi fiicele Neamului Românesc din Ucraina şi purtătorii aceleiaşi istorii şi limbi, indiferent cum ne numim. Dragostea pentru România, pentru patria noastră istorică, nu poate fi ştearsă cu buretele”.

balasevic4. Predrag Balaşevici, Secretar general al Asociaţiei pentru Cultura Vlaho- românilor „ Ariadnae Filum”, din Serbia, Valea Timocului, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din SERBIA – Premiul „Vocaţia Justiţiei Sociale”, 2002.

Dacă facem o comparaţie între anii 2000-2002 şi 2010-2012, este clar că diferenţa este mare. Din momentul în care România a început să se implice, oamenii au început să prindă curaj. Dar cele mai importante activităţi sunt cele prestate de organizaţii româneşti. Acestea au un important rol. În actualitate au rămas problemele românilor din Valea Timocului, cum ar fi, de exemplu, păstrarea limbii, a identităţii, a culturii românilor din Serbia de Răsărit. Introducerea limbii române în şcoli este o altă problemă cu care ne confruntăm în aceea zonă”.