NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
SUPLIMENT ANGLIA

AFIRMĂRI

Reporter: editura August - 13 - 2014

O adaptare după „Luceafărul”

alexa-ispas-scotia* Glasgow. O româncă venită în Scoţia acum mai bine de 10 ani, Alexa Ispas, a scris o piesă bazată pe un poem eminescian, în încercarea de a schimba atitudinea localnicilor faţă de România. Aşa a luat naştere Hyperion”, adaptare după poemul „Luceafărul”, al lui Mihai Eminescu, notează „The Scotsman”.

Alexa a plecat din Bucureşti în 2001, pentru a studia la Universitatea din Edinburgh şi spune că a vrut să le ofere scoţienilor şansă de a cunoaşte cultura română, după tensiunile survenite în urma deschiderii frontierelor pentru muncitorii români: „Trăiesc în Scoţia din 2001 şi am fost deranjată de creşterea explozivă a acuzaţiilor din presă, după ce Marea Britanie a dat liber pe piaţa muncii lucrătorilor din România”, spune tânăra, care lucrează ca traducător la un teatru şi supraveghetor la examene la Universitatea din Glasgow, fiind şi scriitoare. Ea povesteşte cum, la început, încercase să-şi ascundă originea românească. „De câţiva ani, mi-am dat seama că a fi român chiar reprezintă o comoară“, spune Alexa.

Piesa urmează să fie pusă în scena la Govanhill Baths”, din Glasgow.


Festivalul de Arhitectură

G. M. Cantacuzino – a Hybrid Modernist*Londra. Unul dintre evenimentele culturale de excepţie organizate în capitala Marii Britanii este expoziţia cu titlul „G. M. Cantacuzino – a Hybrid Modernist”, prima prezentare monografică a unui arhitect român în afara graniţelor României. Expoziţia itinerantă, care oferă o privire de ansamblu asupra operei arhitectului, pictorului şi intelectualului George Matei Cantacuzino, marchează cea de-a cincea participare a României la Festivalul de Arhitectură din Londra, cea mai amplă manifestare de gen din Marea Britanie, dedicată anual celor mai interesante proiecte internaţionale de arhitectură, design şi urbanism din peste 40 de ţări.

Expoziţia include cărţi originale, macheta cunoscutului Hotel Belona şi lucrări de pictură, acuarelă şi desen din călătoriile lui G.M.Cantacuzino, alături de o prezentare cronologică a proiectelor arhitecturale ale acestuia. Cu ocazia vernisajului de la începutul lunii iunie a fost prezentată, în premieră, monografia „George Matei Cantacuzino – a Hybrid Modernist”, a arhitectului Dan Teodorovici, publicată în ianuarie 2014.

G.M. Cantacuzino a fost o personalitate complexă – arhitect, artist, scriitor, pictor, filosof şi profesor universitar. A proiectat câteva dintre cele mai semnificative edificii româneşti ale epocii sale şi a girat proiectul de restaurare a Palatului Mogoşoaia. De asemenea, a publicat numeroase lucrări teoretice.

Din 2012, expoziţia „G. M. Cantacuzino – a Hybrid Modernist” a fost prezentată la Galeria de Arhitectură Weissenhof din Stuttgart, la Galeria Consulatului General al României din München și la Galeria Architekturschaufenster, din Karlsruhe, urmând a fi deschisă în cadrul Muzeului de Arhitectură al Universităţii Tehnice din Berlin în toamna acestui an. La Londra, ea va putea fi vizitată la sediul Institutului Cultural Român până pe 29 august a.c.


Viaţa obişnuită a romilor

Centrul Cultural Român din LondraAsociaţia independentă „Centrul Cultural Român din Londra” continuă să promoveze prin toate mijloacele care au consacrat-o – expoziţii, concerte, mese rotunde – valorile româneşti, menţinând vie conexiunea între comunităţile de români din Marea Britanie. Pe aceste coordonate ale facilitării schimburilor culturale şi de idei între Regatul Unit şi România s-a situat şi proiectul „The Roma – from «extra» to «ordinary»”, o expoziţie sugestivă despre comunitatea romilor din Europa. Reprezentanţii Centrului s-au declarat mândri să prezinte o serie de evenimente care să combată reacţia de respingere la adresa romilor, în scopul de a iniţia un dialog constructiv asupra culturii rome”.

Expoziţia, organizată la începutul lunii iulie în capital britanică, a pus faţă în faţă viaţa obişnuită a romilor şi prejudecăţile disproporţionate la adresa lor, provocând publicul la un dialog cultural şi la eliminarea ideilor preconcepute despre această etnie. Organizatorii au ţinut să arate că viaţa romilor nu diferă de a celorlalţi europeni, ilustrând această realitate cu aspecte din viaţa de fiecare zi a romilor, fără stridenţe şi fără tuşe senzaţionaliste. Curatorul expoziţiei, Violeta Vajda, de la Universitatea Sussex, a fost susţinută în acest demers de Rachel Humphries, de la Universitatea Oxford, dr. Annabel Tremlett, Universitatea Portsmouth, Tania Gessi, reprezentant al Gupului pentru Sprijinirea Romilor, precum şi de artiştii Ciara Leeming şi Artur Conka.

Proiectul a mai inclus, alături de expoziţia de fotografie, şi o proiecţie de film şi un workshop pe tema integrării romilor.