NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT FRANTA

Este loc pentru mai bine

Reporter: editura March - 26 - 2014

Practici abuzive

1

Medicii recrutaţi din România sunt uneori supuşi unor măsuri abuzive

În Franţa se află în prezent circa 4.000 de medici români, din toate specializările, sosiţi în masă în căutarea unei vieţi mai bune. Din păcate, firmele de recrutare au transformat România într-un „teren de vânătoare” a cadrelor medicale, avertizează medicul Liliana Mihai, din Morbihan, Franţa, membru al Uniunii Franceze pentru o Medicină Liberă: „Firmele de recrutare exploatează două stări de disperare: cea a medicilor români şi cea a comunităţilor şi spitalelor din Franţa. Unul dintre recrutatorii pe care i-am cunoscut obliga medicii să semneze un contract prin care se angajau să plătească firmei 20% din câştiguri timp de doi ani. Un altul impunea criterii de selecţie ca masa corporală, altul ca medicul să nu fi avut intervenţii chirurgicale mai mari decât o apendictomie etc. Consider aceste practici ca fiind abuzive”.


Detaşaţi, în limita legii

Contractele lucrătorilor detaşaţi, la limita legii

Contractele lucrătorilor detaşaţi, la limita legii

În Dunkerque, peste 1.000 de lucrători muncesc pe cel de-al doilea mare şantier industrial al ţării – majoritatea sunt străini, au salarii mai mici şi contracte temporare. Este doar un exemplu al funcţionării unui sistem la limita legii, care permite abuzuri.

Lucrătorii străini care intră la capitolul „detaşaţi” – inclusiv români – sunt angajaţi în Franţa prin subcontractori în condiţii care evită costurile ridicate ale forţei de muncă din această ţară. În acest context, Parisul vrea să înăsprească regulile, pentru a cere companiilor să ofere mai multe documente care atestă legalitatea contractelor oferite lucrătorilor detaşaţi şi, de asemeni, să facă contractorul responsabil legal pentru respectarea de către subcontractorul străin a normelor de muncă din ţara gazdă. Dar aceste intenţii nu sunt bine văzute de către cei care beneficiază de aceste proceduri. „Nu trebuie să renunţăm la un sistem care aduce sânge proaspăt şi energie în economiile mai slabe. Aceşti lucrători sunt plătiţi de cinci sau şase ori mai mult faţă de ţara lor, aşa că atunci când vin, sunt mult mai motivaţi şi mai muncitori decât francezii, pentru care aceste locuri de muncă sunt dure şi prost plătite”, a declarat un antreprenor care angajează aproximativ 100 de lucrătorii detaşaţi din România.

Sub auspiciile normelor UE, lucrătorii pot fi detaşaţi în străinătate pentru o perioadă de până la doi ani pentru a efectua o sarcină specifică. Deşi contractele lor trebuie să respecte normele de muncă din ţara-gazdă, contribuţiile la asigurările sociale rămân cele din statul de origine. În Franţa, acest lucru înseamnă că lucrătorii trebuie plătiţi cu un salariu minim brut de aproximativ 1.400 de euro pe lună pentru o săptămână de lucru 35 de ore, cu cinci săptămâni de concediu anual.

În fiecare an, peste un milion de lucrători sunt detaşaţi de către angajatorii lor pe teritoriul UE pentru a lucra în special în industria serviciilor, în construcţii, agricultură, hoteluri şi transport, arată datele Comisiei Europene. Guvernul de la Paris susţine ca numărul lucrătorilor detaşaţi declaraţi din Franţa – în special din Polonia, Portugalia şi România – a crescut cu 23% în ultimul an, la peste 200.000 de persoane, mulţi alţii lucrând însă fără a fi declaraţi.


Migraţia romilor

Poliţia franceză în taberele de romi

Poliţia franceză în taberele de romi

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a înlesnit migraţia romilor în Franţa, în baza dreptului la liberă circulaţie. Stabiliţi în tabere la marginea oraşelor, fără a fi conectaţi la apă sau electricitate şi cu riscul de a fi evacuaţi de autorităţile locale, în unele cazuri romii acceptau repatrierea în schimbul unor sume de bani: 300 de euro pentru fiecare adult şi 100 de euro pentru un copil. Din anul 2009 şi până în prezent, sute de tabere locuite ilegal de romi au fost distruse de autorităţile franceze şi aproape 40.000 de romi din România şi Bulgaria au fost expulzaţi.

Deşi socialiştii au ajuns la putere în Franţa în vara anului trecut, expulzarea romilor a continuat. Problema care nu a putut fi rezolvată de statul francez este următoarea: potrivit datelor oficiale ale autorităţilor franceze, pe teritoriul ţării se află aproximativ 20.000 de romi din Bulgaria şi România.

Experţii Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) au pus Franţa în banca acuzaţilor în cursul examinării politicii sale faţă de minorităţi, denunţând o „recrudescenţă notabilă a rasismului” în ţara drepturilor omului, în timp ce Comisia Europeană a amintit că Franţa „trebuie să respecte normele” referitoare la libertatea de circulaţie şi de stabilire a cetăţenilor europeni. Mii de persoane au manifestat în Franţa şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale Guvernului francez. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a susţinut un discurs în care avertiza guvernele UE să „evite rasismul şi xenofobia”, declaraţii interpretate în mare parte drept o reacţie la adresa politicilor franceze de repatriere a romilor. Franţa a fost criticată în Parlamentul European din cauza politicii sale faţă de romi, considerată „inacceptabilă” de numeroşi eurodeputaţi şi în contradicţie cu dreptul la liberă circulaţie în Europa. Mai mult, Comisia Europeană a luat decizia de principiu de a deschide o procedură de infringement vizând Franţa, pentru nerespectarea legislaţiei europene.

Repatriaţi din Hexagon

Repatriaţi din Hexagon

Reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor de la Bucureşti au semnat, în septembrie 2012, un acord-cadru cu reprezentanţi ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui proiect experimental de sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa. Proiectul viza un grup ţintă de 80 de familii aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa pentru a se restabili definitiv în România. Sprijinul pentru reinserţia economică a familiilor beneficiare constă într-un ajutor financiar pentru înfiinţarea unei firme şi un program de instruire. Pe această cale, Guvernul român a dat asigurări că nu se sustrage de la responsabilitatea care-i revine în ceea ce priveşte integrarea romilor şi a apreciat că viitorul comunităţilor de romi trebuie să fie în Europa, dar în principal în ţara de origine.