NUMARUL
199-200
Revista „Balcanii și Europa” celebrează două decenii de intensă activitate editorială. Este momentul în care ...
Care este viteza de schimbare a intereselor naționale ale unui stat? Transformările politice la nivel ...
„Xi, Putin, Trump. Un triunghi ale cărui rivalități – sau apropieri – modelează primele decenii ...
Anul 2019 a fost pentru România, ca de altfel pentru întreaga Uniune Europeană, o perioadă ...
Așa cum anticipam, alegerile de la 20 octombrie 2019 pentru primari și consilieri locali din ...
Descendentă a bisericii creștine fondate de Apostoli în secolul I î.Hr., Biserica Ortodoxă a Greciei ...
În cadrul plin de eleganță al Hotelului Ramada-Majestic a avut loc un eveniment cu conotații ...
Diferențele dintre ceea ce promit liderii politici la un moment dat și măsurile ulterioare pe ...
Mulți dintre turiștii care sosesc în România, mai ales străini, preferă locurile de petrecere cât ...
  Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, în parteneriat cu Radio România, celebrarea unui veac ...
Pe atunci, prin anii '60, se tipărea într-un tiraj mediu - 100.000 de exemplare – ...
SUPLIMENT FRANTA

Ce s-a schimbat cu adevărat…

Reporter: editura March - 26 - 2014

01O întrebare persistă: ce s-a schimbat pentru românii şi bulgarii de la 1 ianuarie 2014? Este vorba despre eliminarea completă a restricţiilor pe piaţa muncii franceze.

Cetăţenii fiecărei ţări UE sunt liberi să circule în cadrul Uniunii. Regula este aceeaşi pentru toţi: putem rămâne doar trei luni într-o ţară; după această perioadă trebuie să ne găsim un loc de muncă remunerat sau să dispunem de resurse suficiente pentru a nu reprezenta o povară pentru sistemele de asistenţă naţională”.

Pentru români şi bulgari însă, a existat o perioadă de tranziţie de şapte ani, în care au fost impuse unele bariere pe piaţa muncii. Mai exact, la încheierea celor trei luni, nu era de ajuns să îşi găsească un loc de muncă pentru a rămâne în Franţa, ci erau nevoiţi să obţină un titlu de sejur şi o autorizaţie de muncă. Eliminarea acestor restricţii a generat temeri privind o sosire în masă a românilor şi bulgarilor şi mai ales a romilor care locuiesc în cele două ţări. Acest scenariu s-a dovedit a fi nerealist, deoarece existau deja numeroase derogări de mai mulţi ani, care favorizau intrarea românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. „Piaţa muncii franceze era deja în foarte mare parte deschisă românilor şi bulgarilor înainte de 1 ianuarie. Ridicarea acestor ultime restricţii nu ar trebui, prin urmare, să conducă la un aflux în interiorul frontierelor noastre”, scrie presa franceză.

02Amintim că ziarul francez „Liberation” a publicat un articol în care explică pe larg ce s-a schimbat de la 1 ianuarie, odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, etapă care a generat nenumărate „fantezii şi temeri, în ultimele luni”. Potrivit ziarului, deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria nu înseamnă şi că cele două ţări au intrat în spaţiul Schengen: „O vreme, mulţi oameni politici din toate taberele şi chiar mulţi jurnalişti şi-au imaginat că la această dată, România şi Bulgaria se vor integra în spaţiul Schengen, ceea ce ar permite cetăţenilor lor – şi prin urmare şi romilor, care provin în mare parte din aceste două ţări – să circule mai uşor. Un discurs fals şi care dezinformează.”

Jurnaliştii francezi, explică diferenţa dintre libertatea de circulaţie, de care românii şi bulgarii se bucură de la intrarea ţărilor lor în UE, la 1 ianuarie 2007, şi facilităţile oferite de aderarea la Schengen: „Cele două ţări fac parte deja din Uniune din 2007, cetăţenii lor se bucură deja de libertatea de circulaţie; integrându-se în Schengen, ei vor putea doar să evite controlul paşapoartelor şi, eventual, vamele la frontieră”.