NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT FRANTA

Ce s-a schimbat cu adevărat…

Reporter: editura March - 26 - 2014

01O întrebare persistă: ce s-a schimbat pentru românii şi bulgarii de la 1 ianuarie 2014? Este vorba despre eliminarea completă a restricţiilor pe piaţa muncii franceze.

Cetăţenii fiecărei ţări UE sunt liberi să circule în cadrul Uniunii. Regula este aceeaşi pentru toţi: putem rămâne doar trei luni într-o ţară; după această perioadă trebuie să ne găsim un loc de muncă remunerat sau să dispunem de resurse suficiente pentru a nu reprezenta o povară pentru sistemele de asistenţă naţională”.

Pentru români şi bulgari însă, a existat o perioadă de tranziţie de şapte ani, în care au fost impuse unele bariere pe piaţa muncii. Mai exact, la încheierea celor trei luni, nu era de ajuns să îşi găsească un loc de muncă pentru a rămâne în Franţa, ci erau nevoiţi să obţină un titlu de sejur şi o autorizaţie de muncă. Eliminarea acestor restricţii a generat temeri privind o sosire în masă a românilor şi bulgarilor şi mai ales a romilor care locuiesc în cele două ţări. Acest scenariu s-a dovedit a fi nerealist, deoarece existau deja numeroase derogări de mai mulţi ani, care favorizau intrarea românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. „Piaţa muncii franceze era deja în foarte mare parte deschisă românilor şi bulgarilor înainte de 1 ianuarie. Ridicarea acestor ultime restricţii nu ar trebui, prin urmare, să conducă la un aflux în interiorul frontierelor noastre”, scrie presa franceză.

02Amintim că ziarul francez „Liberation” a publicat un articol în care explică pe larg ce s-a schimbat de la 1 ianuarie, odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, etapă care a generat nenumărate „fantezii şi temeri, în ultimele luni”. Potrivit ziarului, deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria nu înseamnă şi că cele două ţări au intrat în spaţiul Schengen: „O vreme, mulţi oameni politici din toate taberele şi chiar mulţi jurnalişti şi-au imaginat că la această dată, România şi Bulgaria se vor integra în spaţiul Schengen, ceea ce ar permite cetăţenilor lor – şi prin urmare şi romilor, care provin în mare parte din aceste două ţări – să circule mai uşor. Un discurs fals şi care dezinformează.”

Jurnaliştii francezi, explică diferenţa dintre libertatea de circulaţie, de care românii şi bulgarii se bucură de la intrarea ţărilor lor în UE, la 1 ianuarie 2007, şi facilităţile oferite de aderarea la Schengen: „Cele două ţări fac parte deja din Uniune din 2007, cetăţenii lor se bucură deja de libertatea de circulaţie; integrându-se în Schengen, ei vor putea doar să evite controlul paşapoartelor şi, eventual, vamele la frontieră”.