NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
SUPLIMENT SPANIA

Revenirea în ţară, o stare de spirit

Reporter: editura July - 31 - 2013

Multe analize şi studii derulate printre românii din Spania arată un aspect comun mai tuturor comunităţilor: dorinţa compatrioţilor noştri de a se putea întoarce într-o zi acasă.

Întoarcerea acasă a românilor din Spania nu este doar un proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Mizele revenirii în ţară sunt „afacerea şi casa”, arată un studiu lansat în 2009 de Fundaţia Soros, intitulat „Comunităţi româneşti în Spania”, care analizează tendinţele în migraţia de revenire a românilor din străinătate.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAstfel, întoarcerea este înţeleasă ca proiect familial: 57% din cei care declară că vor reveni curând şi sigur în ţară menţionează că împreună cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie. Acest fapt se explică prin procentul ridicat, de aproximativ 70%, al românilor însoţiţi de cel puţin un membru al familiei şi care trăiesc în comunităţile din regiunea madrilenă, arată cercetarea care s-a concentrat pe profilurile comunităţilor de români şi a dinamicii imigraţiei româneşti în patru municipalităţi ale regiunii Madrid – Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey şi Torrejon de Ardoz. Cea mai mare dorinţă de revenire în ţară se înregistrează la Arganda del Rey. „Ponderea mare a populaţiei de  peste 40 de ani în această comunitate, comparativ cu situaţiile din Coslada, Alcala de Henares şi Torrejon, pare să fie unul dintre principalii
factori de favorizare a revenirilor în ţară. În plus, interacţiunile sociale mai reduse, o mai slabă cunoaştere a limbii spaniole, comparativ cu situaţia din celelalte trei oraşe de sondaj, ar putea fi alţi factori de favorizare a orientării sporite spre remigrare”,
arată studiul. Alte concluzii relevante ale studiului sunt cele legate de viaţa de zi cu zi a comunităţilor de români. Acestea sunt prezentate ca fiind „spaţii tampon”, create în procesul de migraţie, o lume care, în accepţiunea imigrantului, este una „nouă”, situată între „acasă” şi „străinătate. Iar mecanismele imigraţiei se configurează pornind de la păstrarea conexiunii cu originea până la relaţia migranţilor cu religia.

În ce priveşte preferinţele profesionale, reiese că românii se axează pe ocupaţiile cu statut socio-economic şi prestigiu scăzut: lucrători în servicii şi comerţ, muncitori calificaţi şi necalificaţi. „Deşi o parte dintre migranţii români în Spania au fost afectaţi de pierderi, în termeni de statut şi prestigiu ocupaţional, este foarte probabil că aceste pierderi să nu se traducă în pierderi de venit, datorită salariilor medii mai mari comparativ cu România, pentru acelaşi tip de ocupaţie”. 

În privinţa locuirii în Spania, aceasta se caracterizează prin supraaglomerare: 79% dintre subiecţii cercetării trăiesc în locuinţe cu mai multe gospodării, 60% împreună cu alte patru sau mai multe persoane, iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră.