NUMARUL
203-204
Odată cu sosirea lunii martie, prin tradiție, chipul femeii, în diferitele sale ipostaze, revine în ...
Excentricul, dar experimentatul fost președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vorbea mai anii trecuți de ...
Viața politică din Republica Moldova dă semne tot mai evidente că a intrat deja în ...
Poveștile din copilărie, auzite de la părinți sau bunici, sunt mereu o carte de istorie ...
Din perspectiva adevărului istoric, domnia principelui român Vlad Țepeș este departe de poveștile personajului de ...
I. De la lampa cu gaz la John D. Rockefeller   Rege printre combustibili, petrolul încă face ...
De-a lungul timpului, exilul s-a perpetuat ca fiind una dintre cele mai aspre sentințe, cu ...
SUPLIMENT GBO

Potrivit datelor oficiale, se estimează că 116.000 de români ar fi ajuns în Germania numai în cursul anului trecut. Cei mai mulţi preferă să se stabilească în oraşe, în condiţiile în care în mediul rural s-ar simţi nevoia de specialişti, mai ales de medici.

p002b_2010_09_11_passport_control_munich_airportUn recent studiu oferit de „Oficiul Federal de Statistică” de la Wiesbaden aduce în atenţia opiniei publice faptul că imigranţii din România sunt şi o sursă de experţi de care Germania are nevoie. Astfel, germanii încep să constate, în baza unor cifre oficiale, că atunci când privesc spre imigranţii români, trebuie să ia în calcul că nu este vorba despre o povară socială, ci şi de un aport pe care aceştia îl aduc la dezvoltarea Germaniei. Acest lucru a fost subliniat recent de cotidianul „Weser-Kurier”, din Bremen, în ediţia online, analizând datele oferite de Oficiul Federal de Statistică de la Wiesbaden. Potrivit instituţiei amintite, printre imigranţii din ţările estice care au ajuns în ultimul an în Germania, mulţi sunt bine pregătiţi profesional, unii intrând în categoria experţilor de care Germania are nevoie.

Imigraţia românilor din Belgia a înregistrat o perioadă culminantă – cea mai numeroasă şi eterogenă după anul 1989. Românii de aici, estimaţi a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt, în marea majoritate, bine integraţi în cele mai diverse medii socio-profesionale – ştiinţifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale – medici, arhitecţi, ingineri), cu precădere în spaţiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României.

Admiterea României în NATO şi UE a provocat un reviriment identitar, românii din Belgia afişându-şi apartenenţa cu mândrie şi devenind interesaţi să contribuie la construirea unei imagini pozitive a ţării de origine în mediile în care trăiesc şi muncesc.

Comunitatea de români din Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) numără în jur de 16.000 de persoane, potrivit Biroului Central olandez de Statistică. Este o comunitate răspândită pe întreg teritoriul ţării şi bine integrată în societatea olandeză. Majoritatea celor stabiliţi de mulţi ani în Olanda a renunţat la cetăţenia română. De altfel, imigrarea din ultimii ani în Olanda a persoanelor de origine română este de factură preponderent economică. Faţă de alte state europene, însă, există în Olanda un număr relativ redus de conaţionali stabiliţi în această ţară. Cele mai mari concentraţii de români se gasesc în jurul centrelor economice, precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Delft sau Zoetermeer. Câteva sute de cetăţeni români lucrează în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale din Haga.