NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
SUPLIMENT FRANTA

Oşenii răzbesc

Reporter: editura May - 10 - 2013

1 După căderea comunismului, românii din Ţara Oaşului au dat semnalul de început al migraţiei forţei de muncă din România cu eforturi, lipsuri, expatrieri, dar şi cu o extraordinară determinare de a face reuşi. Au dormit pe unde au apucat, de multe ori în aer liber, au stat în case părăsite, au fiert apă ca să poată bea şi au căutat soluţii de supravieţuire într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşteau, în care erau priviţi cu suspiciune, în care nimeni nu le dădea de lucru şi nimeni nu-i primea în chirie.

Oşenii au găsit o soluţie care le-a adus primii bani câştigaţi în Franţa; au îmbrăţişat cu entuziasm statutul legal temporar de “excluşi social” (SDF – adică fără domiciliu fix şi fără drept de lucru) oferit de statul francez şi s-au ocupat de distribuirea „ziarului săracului”, un jurnal anume conceput pentru marginali. Au construit rapid o eficientă reţea de difuzare a acestui ziar. În primii zece ani, oşenii au muncit până la epuizare până ce au reuşit să se impună pe piaţa muncii în Franţa. Au trăit în case părăsite sau barăci improvizate în pădurile de la periferia Parisului, economisind fiecare cent câştigat şi au trimis bani în ţară pentru a înălţa case frumoase, ca localitatea Certeze, cel mai bogat sat din zone oaşă este un exemplu elocvent.

certezeDupă eforturi şi sacrificii, oşenii sunt oameni realizaţi în Franţa. Astăzi majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii, iar femeile în menaj. Şi-au luat copiii cu ei, iar nepoţii li s-au născut în Hexagon. Au acte în regulă şi mulţi dintre ei chiar propriile firme de construcţii, prin care reuşesc să integreze pe piaţa muncii şi alţi oşeni veniţi mai târziu. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc cu chirie, adunaţi în aceleaşi comunităţi, ca acasă. La periferia Parisului există blocuri întregi locuite în cea mai mare parte de oşeni care păstrează cu sfinţenie obiceiurile locului din care au venit – mănâncă sarmale, beau pălincă şi deapănă amintiri din România. Între prima generaţie, care a luptat din greu să-şi facă un rost în Franţa, şi copiii lor, care vorbesc fluent limba franceză şi sunt perfect integraţi în societatea franceză, diferenţele de abordare a viitorului sunt mari, dar foarte mulţi visează să se întoarcă într-o zi, definitive, acasă. (după Proiectul „Mândrie şi Beton”)