NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT FRANTA

INTEGRAREA

Reporter: editura May - 10 - 2013

Regim tranzitoriu

1Statutul francez menţine restricţiile privind dreptul de muncă pentru cetăţenii români şi bulgari. Perioada tranzitorie de aplicare a restricţiilor poate fi menţinută maximum până pe data de 1 ianuarie 2014, respectiv 7 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Acest regim tranzitoriu permite, totuşi, obţinerea dreptului de muncă în Franţa în condiţii mai suple decât cele prevăzute în alte state pentru cetăţenii extracomunitari.

În octombrie 2012, Guvernul francez a extins de la 150 la 291 lista de meserii pentru care dreptul de muncă se acordă în condiţii simplificate cetăţenilor români, în măsura în care în aceste domenii angajatorul nu trebuie să facă dovada că nu a găsit pe piaţa muncii în Franţa o persoană competentă. Printre domeniile în care a fost autorizat accesul românilor se numără frizerie, tinichigerie auto, transport de mobilă sau întreţinerea spaţiilor verzi. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor, în special cel al construcţiilor (muncitor, montor, proiectant), cel hotelier (bucătar, ospătar), cel agricol, piscicol, industrial (sudor, mecanic) şi comercial. Pe listă se află, de asemenea, funcţii în domeniul informatic, bancar şi financiar.

Pentru Guvernul francez, dublarea listei de meserii autorizate răspunde în acelaşi timp la două preocupări majore – pe de o parte, „anticiparea progresivă a intrării României şi Bulgariei în dreptul comun aplicabil tuturor cetăţenilor comunitari, care va surveni cel târziu la 31 decembrie 2013”, iar pe de altă parte, facilitarea „inserţiei” acestora prin acţiuni concrete, accesul la piaţa muncii fiind „una dintre principalele chei ale acestei inserţii”, menţionează Ministerul Muncii francez. Această listă nu este limitativă, în măsura în care românii pot obţine dreptul de muncă pentru o altă meserie nelistată, dar atunci angajatorul trebuie să facă dovada că nu a găsit pe piaţa muncii din Franţa, în regiunea în care îşi are activitatea, o persoană calificată pentru postul respectiv. În practică, demersurile pentru obţinerea dreptului de muncă şi a permisului de şedere respectiv (titre de séjour) pot fi mai mult sau mai puţin anevoioase, în funcţie de autorităţile locale pe lângă care se fac aceste demersuri.

O destinaţie preferată

Sorbonne

Sorbonne

Franţa este prima destinaţie a studenţilor români, peste 4.000 fiind înscrişi în universităţile franceze la licenţă, master şi doctorat.

Dintre tinerii plecaţi la studii în Franţa, majoritatea s-au îndreptat către facultăţi cu profil ingineresc şi economic.

Sistemul educaţional francez permite studenţilor să efectueze stagii de practică de câteva luni în cadrul anilor 3-5 de studii. Sesiunile constau în deplasarea şi activitatea în cadrul unor companii care au acorduri cu universităţile. În Franţa sunt universităţi finanţate în proporţie de 50% de către parteneri economici. Astfel, nimeni nu termină o universitate fără a avea experienţă, pe care o poate prezenta ulterior unui angajator.

Sistemul educaţional francez se aseamănă destul de mult cu cel din România. Reperele profesorului rămân tabla, cartea şi temele – adică partea teoretică. Diferenţa constă în materia predată, mult mai concentrată şi aplicată, dar şi în lucrul în echipă”, spune Alina Buteică, o tânără din România care a plecat cu o bursă de studiu la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Nantes.

Burse de la Ambasada Franţei

Studenti romani absolventi in franta

Studenti romani absolventi in Franta

Ambasada Franţei la Bucureşti răsplăteşte frecvent străduinţa studenţilor români cu burse de studii în Hexagon şi stagii în cadrul unora dintre cele mai prestigioase companii franceze.

Prin lansarea programului Post-Master Copernic, adresat absolvenţilor jurişti, economişti şi ingineri, Guvernul francez a oferit tinerilor români posibilitatea de a urma cursurile unei instituţii prestigioase de învăţământ superior din Franţa – Institut d`Etudes Politiques de Paris, Ecole des Mines de Paris-ParisTech sau College des Ingineurs. În plus, studenţii cu merite deosebite sunt recompensaţi cu un stagiu, pe durata unui semestru, în cadrul uneia dintre întreprinderile partenere.

Rezultat al unei tradiţii îndelungate, excelenţa formărilor franceze se bazează pe o reţea naţională de 3.500 de instituţii de învăţământ superior, de stat şi private, şi de centre de cercetare cu renume internaţional: 83 de universităţi, mai bine de 200 de şcoli de inginerie, 200 de şcoli de comerţ şi management, 120 de şcoli superioare de artă publice, 20 de şcoli de arhitectură. La acestea se adaugă peste 3.000 de şcoli şi institute specializate pe sectoare specifice, ca de exemplu carierele sociale, domeniul paramedical, turismul, sportul, moda, designul, precum şi liceele ce pregătesc pentru Brevetul de tehnician superior (BTS), dar şi pentru concursurile de admitere în marile şcoli (CPGE).