NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
SUPLIMENT FRANTA

Actualitatea pieţei muncii

Reporter: editura May - 10 - 2013

Profesioniştii, la mare căutare

Domeniul bancar, deschis românilor

Domeniul bancar, deschis românilor

Franţa a deschis larg porţile pe piaţa muncii pentru români. Deşi restricţiile au rămas în vigoare până la sfârşitul lui 2013, piaţa muncii din hexagon este mult mai permisivă decât în cazul altor state care încă aplică restricţii (Marea Britanie fiind, mai ales în ultima vreme, exemplul cel mai grăitor). În sprijinul acestei afirmaţii stă faptul că a crescut numărul domeniilor în care românii îşi pot găsi de lucru; accesul pe piaţa muncii franceze a fost extins în toamna anului trecut la 291 de meserii, faţă de cele 150 care existau anterior. Acestea fac parte din sectoare unde patronii reuşesc cu greu să facă angajări din rândul francezilor.

Deprizand secretele bucatariei frantuzesti

Deprinzand secretele bucatariei frantuzesti

Se caută constructori, bucătari şi … bancheri

Printre domeniile în care este autorizat accesul românilor în Franţa se numără frizerie, tinichigerie auto, transport de mobilă sau întreţinerea spaţiilor verzi. De asemenea, în domeniul construcţiilor se caută muncitori, montori şi proiectanţi. În cel hotelier bucătari, ospătari, în cel agricol, piscicol şi industrial poţi lucra ca sudor şi mecanic. Pe listă se află funcţii şi în domeniile comercial, informatic, bancar şi financiar. Salariile pornesc de la 1.150 euro şi ajung la 3.000 euro.

Romii în Franţa

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a înlesnit migraţia romilor în Franţa, în baza dreptului la liberă circulaţie. Stabiliţi în tabere la marginea oraşelor, fără a fi conectaţi la apă sau electricitate şi cu riscul de a fi evacuaţi de autorităţile locale, în unele cazuri romii acceptau repatrierea în schimbul unor sume de bani: 300 de euro pentru fiecare adult şi 100 de euro pentru un copil. Din anul 2009 şi până în prezent, sute de tabere locuite ilegal de romi au fost distruse de autorităţile franceze şi aproape 40.000 de romi din România şi Bulgaria au fost expulzaţi.

Deşi socialiştii au ajuns la putere în Franţa în vara anului trecut, expulzarea romilor a continuat. Problema care nu a putut fi rezolvată de statul francez este următoarea: potrivit datelor oficiale ale autorităţilor franceze, pe teritoriul ţării se află aproximativ 20.000 de romi din Bulgaria şi România.

Politia franceza, in taberele de romi

Politia franceza, in taberele de romi

Experţii Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) au pus Franţa în banca acuzaţilor în cursul examinării politicii sale faţă de minorităţi, denunţând o „recrudescenţă notabilă a rasismului” în ţara drepturilor omului, în timp ce Comisia Europeană a amintit că Franţa „trebuie să respecte normele” referitoare la libertatea de circulaţie şi de stabilire a cetăţenilor europeni. Mii de persoane au manifestat în Franţa şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale Guvernului francez. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a susţinut un discurs în care avertiza guvernele UE să „evite rasismul şi xenofobia”, declaraţii interpretate în mare parte drept o reacţie la adresa politicilor franceze de repatriere a romilor. Franţa a fost criticată în Parlamentul European din cauza politicii sale faţă de romi, considerată „inacceptabilă” de numeroşi eurodeputaţi şi în contradicţie cu dreptul la liberă circulaţie în Europa. Mai mult, Comisia Europeană a luat decizia de principiu de a deschide o procedură de infringement vizând Franţa, pentru nerespectarea legislaţiei europene.

Reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor de la Bucureşti au semnat, în septembrie 2012, un acord-cadru cu reprezentanţi ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui proiect experimental de sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa. Proiectul viza un grup ţintă de 80 de familii aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa pentru a se restabili definitiv în România. Sprijinul pentru reinserţia economică a familiilor beneficiare constă într-un ajutor financiar pentru înfiinţarea unei firme şi un program de instruire. Pe această cale, Guvernul român a dat asigurări că nu se sustrage de la responsabilitatea care-i revine în ceea ce priveşte integrarea romilor şi a apreciat că viitorul comunităţilor de romi trebuie să fie în Europa, dar în principal în ţara de origine.


Alb…

În Franţa avem peste 180.000 de permise noi de muncă, iar multe sunt ale românilor, întrucât Franţa este prima destinaţie a studenţilor români. Avem deja mii de medici români încadraţi şi alţi o mie cinci sute de tineri români care studiază în Franţa medicina”, a afirmat ES Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, referindu-se la marea comunitate de români care populează oraşele din Hexagon. Cum, nu o dată, imaginea României a fost alterată de anumite acţiuni violente ale romilor veniţi de pe plaiuri mioritice, declaraţia oficialului vine să îmbunătăţească imaginea compatrioţilor noştri.

… şi Negru

Fostul secretar de stat însărcinat cu francezii din străinătate din Ministerul de Externe de la Paris, David Douillet, a declarat că „se creează o confuzie între delincvenţa comisă de români şi populaţia de etnie romă din Franţa, ceea ce duce la stigmatizări greşite. Acest amalgam de a spune «atenţie la români» nu este corect”. El a admis că în Franţa există emisiuni cu caricaturi şi marionete care lasă să existe această confuzie. Ceea ce e adevărat este că vin din România, dar există şi în alte ţări şi atunci nu trebuie făcut un amestec din această populaţie şi români”.