NUMARUL
197-198
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat ...
Ca în fiecare an, în luna decembrie sunt comemorate victimele Revoluției din 1989: aproape 1.000 ...
După 1989, am avut surpriza ca în România să izbucnească uitatele conflicte inter-etnice. Nu știam ...
- spre Vest sau spre Est? - Au trecut mai bine de șase luni de la ...
Reprezentant al unei biserici străvechi, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, figurează printre liderii religioși importanți ...
Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe ...
Africa a încetat de mai multe decenii să fie „continentul sărăciei”, iar marile puteri ale ...
Schimbarea numelui țării este un proces complicat atât intern, cât și la nivel internațional. De ...
În fiecare an, în toată lumea se înregistrează peste un miliard de călătorii în străinătate. ...
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu ...
Limbajul diplomatic al celor aflați la putere suportă tranziții ciudate atunci când este vorba despre ...
Complexul comercial „Dragonul roșu”, din cadrul „NIRO Investment Group”, a lansat o nouă campanie umanitară ...
SUPLIMENT ANGLIA

Acte discriminatorii în Marea Britanie

Reporter: editura March - 1 - 2013

Invazia”, o temă falsă

Cât de întemeiată este temerea britanicilor că românii şi bulgarii vor invada Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2014, când va fi deblocată piaţa muncii? Este într-adevăr un motiv de alarmă sau reprezintă doar menţinerea unei obtuzităţi întreţinută artificial?

uk-border-controlsÎn anii de guvernare a fostul premier laburist Tony Blair, Marea Britanie s-a numărat printre susţinătorii cei mai vocali ai aderării României la UE. Mai mult, Londra a insistat asupra unei terapii-şoc pentru tranziţia rapidă a României către o economie de piaţă. Ca atare, britanicii ar fi ultimii îndrituiţi să le refuze românilor avantajul fundamental rezultat din statutul lor de cetăţeni ai UE – deplina liberate de circulaţie a forţei de muncă. În realitate, aşa cum cifrele şi datele o demonstrează, nici autorităţile şi nici populaţia Regatului Unit nu se tem de fenomenul migraţiei individuale, mai exact de sosirea unor lucrători oneşti şi muncitori – acest tip de imigranţi predominând în primul val de români care au luat drumul Marii Britanii. Cu atât mai mult cu cât mobilitatea forţei de muncă din România spre Marea Britanie va fi influenţată major de evoluţia economiei britanice şi implicit de solicitările angajatorilor.

Realitatea obiectivă

marea-britanie--si--imigratia-Ministerul român al Muncii a transmis informaţii cu privire la câţi români au lucrat în Marea Britanie în anii trecuţi. Acestea sunt relevante pentru dinamica imigraţiei româneşti în Marea Britanie. Astfel, în intervalul 2007-2012 (trimestrul 1), Agenţia pentru Frontiere din Marea Britanie a emis cetăţenilor români 8.278 autorizaţii de muncă pentru posturi calificate, 978 de autorizaţii în industria de procesare a alimentelor (singurul sector permis pentru angajarea lucrătorilor necalificaţi) şi 37.378 în agricultură. Aceleaşi date arată că au primit drept de şedere, în acest interval, 83.089 de cetăţeni români (lucrători pe cont propriu, membri de familie sau persoane sosite la studii). În intervalul ianuarie 2002 – martie 2012, cetăţenii români au primit aproximativ 125.000 Numere Naţionale de Asigurare, relevă datele statistice ale Departamentului Muncii şi Pensiilor din Marea Britanie. De remarcat că în ceea ce priveşte profilul celor care au sosit în Marea Britanie după aderarea României la Uniunea Europeană şi care au solicitat autorităţilor britanice documente de muncă sau rezidenţă, până în anul 2010, rapoartele UK Border Agency indică faptul că 45% dintre aceştia aveau vârste cuprinse între 25 – 34 de ani, aşadar persoane tinere şi în număr mare calificate, un adevărat câştig pentru economia britanică.

Demontarea minciunilor

Cât de departe este dispus să meargă „corul alarmiştilor” reiese şi din evoluţia episodului referitor la reportajul realizat de tabloidul The Sun printre romii din Pata Rât, Cluj Napoca, din care reieşea că aceştia abia aşteptau ridicarea restricţiilor, pentru a da năvală în Marea Britanie. Aşa-zisul demers jurnalistic a fost „desfiinţat” de declaraţia bulibaşei romilor din Pata Rât, care a infirmat prezenţa ziariştilor britanici în zonă. Acesta a afirmat că niciodată nu a fost interpelat de vreun ziarist din Anglia, de la numitul ziar „The Sun”. De altfel, susţine că nici nu ştie „unde vine Anglia” şi ce se mai întâmplă pe acolo. În realitate, cei din Pata Rât încarcă să facă faţă realităţilor din ţară, gândind că prin măsuri ale guvernului român vor veni zile mai bune şi pentru ei. Nimeni de pe acolo nu şi-a propus să plece din ţara în care trăiesc împreună cu familiile lor dintotdeauna. De fapt, cu acest prilej au auzit romii din Pata Rât pentru prima oară despre Anglia şi plecarea în această ţară, declarând că nu sunt interesaţi.


Opriţi campania negativă!” – Indignarea ziarului The Guardian –

Există şi publicaţii care încearcă să prezinte realitatea aşa cum este şi semnalează că întreaga campanie dusă împotriva românilor şi bulgarilor este centrată pe discriminare. Astfel, prestigiosul The Guardian argumentează cu mai multe cercetări din care reiese că românii nu au intenţia de a năvăli în Marea Britanie începând din 2014. Astfel, rezultatele unui sondaj IRES menţionat în articol arată că, întrebaţi cât de interesaţi sunt să lucreze în străinătate, 45% din respondenţi au spus că nu sunt „absolut deloc“, 20% au declarat că un loc de muncă peste hotare i-ar interesa „foarte puţin“ şi numai 15% s-au arătat a fi „foarte interesaţi“. Din cei 15% care au declarat că sunt foarte interesaţi, numai unul din patru participanţi la sondaj a spus că destinaţia preferată este Marea Britanie. În plus, deşi românii au o părere bună despre Marea Britanie, nu îşi închipuie că viaţa de acolo este una foarte confortabilă. Un alt studiu din 2010 amintit de ziar arată că în vreme ce mulţi români apreciază stilul de viaţă britanic şi frumuseţea ţării, numai jumătate ar vrea să lucreze acolo sau să meargă în vizită. „Dintr-o populaţie de abia 20 de milioane, se estimează că până la 2,5 milioane lucrează deja în străinătate, emigrând după integrarea ţării în UE, în 2007. Cu alte cuvinte, cei mai mulţi dintre cei care voiau să părăsească România au făcut deja asta. Majoritatea s-a îndreptat către Spania şi Italia, în mare parte datorită afinităţii penru limbile romanice“, notează publicaţia, titrând „Opriţi campania negativă!”.