NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT ITALIA

Vrei să te întorci acasă?

Reporter: editura July - 29 - 2012

Poate părea un paradox, dar, în timp ce românii din Italia fac eforturi pentru a se integra cât mai deplin în ţara în care trăiesc şi muncesc, cel puţin jumătate dintre ei ar dori să revină în România (ponderea fiind de 71% în cazul celor care au rude apropiate acasă). Sunt rezultatele unui studiu comandat de Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi efectuat de Asociaţia Creştină a Muncitorilor italieni (ACLI).

Din păcate, situaţia economică a ţării mamă nu este într-atât de mulţumitoare încât să-i poată atrage înapoi. Aşa încât, în ciuda eforturilor statului român, 85% dintre românii din Italia se tem în primul rând că este foarte greu să îşi găsească de lucru în ţară. Dar ei se află într-o adevărată capcană – se pot trezi la 50 de ani că n-o mai pot lua de la început şi nici statele în care nu au cotizat destui ani, fie România, fie Italia, nu-i pot întreţine… Din nefericire, statul român nu se poate decupla de valurile crizei economice care bântuie Europa, fiind, la rându-i, silit să-şi restrângă mijloacele prin care ar putea interveni pentru întoarcerea acasă a românilor care lucrează în străinătate, forţă de muncă tânără, care ar putea contribui major la progresul României. Este o realitate, în acest context, faptul că ultimele evoluţii din economia italiană par să fi determinat mai mulţi români să revină în ţară, dar este vorba în principal despre cei înalt calificaţi, care argumentează cu lipsa de oportunităţi de dezvoltare financiară şi profesională, în condiţiile în care şansele economiei italiene de a se orienta către creştere sunt tot mai mici, după cum scrie „Der Spiegel”.

Pe de altă parte, românii care lucrează în Italia, în special cei din domeniul construcţiilor, sunt afectaţi şi de falimentele tot mai dese şi de numărul tot mai mic de angajări, scrie „Gazeta Românească”. Statisticile din ultima perioadă arată o creştere record a numărului falimentelor în Italia. Potrivit agenţiei „Cerved”, în 2011 au fost înregistrate peste 12.000 de falimente, cifra reprezentând un record de când a fost reformată Legea falimentului, în 2006. Închiderea firmelor a dus la pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă. În opinia lui Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, cel mai afectaţi de criza economiei italiene sunt românii care nu sunt specialişti, şi la care companiile renunţă în primă instanţă.

Reprezentanţii românilor din Italia au sesizat faptul că, pe fundalul acestei situaţii, tot mai mulţi conaţionali se gândesc să revină în România. Profesorul Marian Mocanu, preşedintele „Ligii Românilor din Italia”, care locuieşte de peste 20 de ani în Peninsulă, spune că economia acestei ţări slăbeşte pe zi ce trece: „Fabricile din Nord se închid, iar tot mai mulţi români se gândesc să plece acasă. Pentru bărbaţi, cel puţin, traiul în Italia a devenit tot mai greu.

La rândul său, Iulian Manta, sindicalist român la „Feneal Uil Roma şi Lazio”, spune că semnalele de pe piaţa muncii sunt îngrijorătoare: „Noi acum, prin biroul nostru, putem şi să procesăm online cererile de şomaj. Sunt foarte mulţi care ne sună că au rămas fără loc de muncă. Sunt foarte multe firme care ne sună pentru formalităţile de şomaj tehnic. Vorbim în general de firme cu 15-20 de muncitori. Sunt foarte mulţi muncitori români cărora li se termină contractele de muncă, care au avut contracte pe termen limitat şi care nu au dreptul la şomaj. Aceştia rămân fără niciun ban. Situaţia lor este cea mai dramatică. Sunt alţii care au depus actele de şomaj şi au plecat în România, şi trăiesc acasă cu şomajul din Italia.

Cum ne ajută statul român?”

O campanie care va dura până la alegerile parlamentare din România invită românii din Italia să răspundă la întrebarea „Cu ce te-ar putea ajuta statul român?”. Agenţia „Romanian Global News” publică o scrisoare primită de la Emilia Nichifor, româncă rezidentă în Italia de opt ani şi care este relevantă pentru aşteptările pe care le au românii din străinătate de la statul român pentru a se întoarce să muncească şi să trăiască în ţara lor: „Sunt în Italia de aproximativ opt ani. De mult timp doresc să mă întorc în ţară. Am încercat de două ori să mă întorc definitiv, dar lipsa unui venit constant m-a făcut să revin în Italia. În situaţia mea sunt multe persoane trecute de 50 de ani. (…) Cred că statul ar putea ajuta dacă ar acorda facilităţi românilor plecaţi în afară care doresc să se întoarcă şi să îşi deschidă o formă de activitate comercială sau de producţie. Dacă ar acorda, de exemplu, măcar un an de scutiri de impozit sau ceva de genul acesta, eu cred că mulţi s-ar întoarce şi statul ar avea numai de câştigat – persoanele care vor să investească în România au o bază de plecare, un fond minim, ar putea crea noi locuri de muncă, ar contribui la sistemul de pensii şi asigurări sociale în propria ţară, au acumulat cunoştinţe noi, au învăţat meserii şi tehnici de lucru noi, care ar putea aduce numai beneficii României. Ce aţi zice dacă statul ne-ar da o mână de ajutor să ne întoarcem din motiv de reîntregire a familiei? Rog statul să se gândească astăzi cum vrea să fie România de mâine!”.