NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT SPANIA

Strategie naţională pentru românii de pretutindeni

Reporter: editura June - 28 - 2012

Eugen Tomac*, consilier de stat la Departamentul Relaţii Internaţionale şi Politici Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale

Cu puţin timp în urmă a fost organizată prima ediţie a Forumului Românilor de Pretutindeni, la care au participat peste 300 de invitaţi, prin acest eveniment oferindu-se românilor posibilitatea de a-şi expune doleanţele şi punctele de vedere în ceea ce priveşte politica statului român în relaţia cu ei. Primul Forum al Românilor de Pretutindeni a contribuit, neîndoios la consolidarea relaţiilor statului român cu etnicii români de peste hotare. Dezbaterii Forumului i-au fost supuse teme importante pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor. Ne referim în mod special la „Strategia naţională pentru românii de pretutindeni” şi la instituirea „Zilei Limbii Române”.

Printre temele care au fost discutate în cadrul Forumului cu care se confruntă românii din afara graniţelor s-au numărat: lansarea în dezbatere publică a „Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni” aflată în fază de adaptare, identitate românească în context european şi internaţional, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor ţării sau imaginea românilor în străinătate, adoptarea şi implementarea legii votului prin corespondenţă.

Atât Legea „Zilei Limbii Române”, cât şi „Strategia naţională pentru românii de pretutindeni” reprezintă proiecte pe care românii din afara graniţelor – care numără neoficial aproximativ 10 milioane de persoane- le aşteaptă de 20 de ani. Statul român şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) acordă atenţie tuturor comunităţilor româneşti. Însă o atenţie specială este îndreptată acolo unde acestea au un număr însemnat de persoane şi unde există o implicare mare din partea asociaţiilor, unde există probleme stringente, precum recunoaşterea comunităţii româneşti ca minoritate naţională sau probleme legate de drepturile acesteia. Fiecare comunitate să simtă o implicare activă din partea statului român. Amintim că adesea s-a intervenit pentru rezolvarea unor probleme ridicate frecvent, cum ar fi dreptul la muncă, situaţia minorilor, cazuri de discriminare şi securitatea socială. De asemeni, în baza legii nr. 321/2006, se acordă finanţări nerambursabile asociaţiilor româneşti. În acest caz, un rol important îl au asociaţiile, prin proiectele pe care le depun şi prin impactul acestora la nivelul comunităţii. În acest sens cred că nu este suficient ca doar statul român să realizeze acţiuni pentru a schimba imaginea comunităţii româneşti, ci şi asociaţiile româneşti şi fiecare român în parte poate contribui la reflectarea unei imagini corecte asupra comunităţii româneşti. Important este ca fiecare să fie conştient de rolul pe care îl are!

—–

*Este fostul secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutideni al Guvernului României.