NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT SPANIA

Dinamica imigraţiei

Reporter: editura June - 29 - 2012

Românii rămân cei mai numeroşi dintre străinii din Spania. Cum văd ei situaţia în care se găsesc, cum îşi văd viitorul şi relaţia cu ţara-mamă? Sunt întrebări la care a încercat să răspundă Studiul „Comunităţi româneşti în Spania”, realizat de Fundaţia Sörös, care prezintă condiţionările şi tendinţele în migraţia de revenire a românilor din străinătate, precum şi profilurile comunităţilor de români şi dinamica imigraţiei româneşti.

În ciuda crizei şi a şomajului, compatrioţii noştri continuă să se îndrepte spre Spania, unde, în ultimul an, s-au stabilit încă 70.000. Cifrele anunţate de „Observatorul Permanent al Imigraţiei”, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Imigraţie şi Emigraţie, arată că şi în 2011, comunitatea românească a rămas cea mai numeroasă din Regatul spaniol, cu 912.526 de membri. Care sunt datele determinante ale acestor cifre?

Studiul „Comunităţi româneşti în Spania”, realizat de Fundaţia Sörös, înfăţişează o lume care, în accepţiunea imigrantului, este una „nouă”, situată între „acasă” şi „străinătate”. Cererea de forţă de muncă în Spania se axează pe ocupaţiile cu statut socio-economic şi prestigiu scăzut: lucrători în servicii şi comerţ, muncitori calificaţi şi necalificaţi. Aşadar, oameni în putere, dar care nu şi-au proiectat edificarea unor cariere pe teritoriul spaniol, contribuind însă la creşterea economică a Spaniei. În privinţa locuirii în Regat, aceasta se caracterizează prin supraaglomerare: 79% dintre respondenţi trăiesc în locuinţe cu mai multe gospodării, 60% împreună cu alte 4 sau peste 4 persoane, iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră. În concluzie, conditii modeste de muncă si viată. Nu este de mirare, dacă se iau în considerare aceste aspecte, că dorinţa de revenire în România rămâne stringentă.

Referitor la migraţia de revenire în ţară, studiul arată că aceasta nu este doar un proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Mizele întoarcerii sunt „afacerea şi casa”, însă tind să revină în special cei care consideră că Spania le-a adus o sănătate mai proastă sau percep pozitiv viitorul pieţei muncii din România. Revenirea în ţară este înţeleasă ca proiect familial, 57% din cei care declară că vor reveni curând şi sigur în România menţionând că împreună cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie.

Din datele studiului se poate desprinde o concluzie: nivelul de trai fiind o chestiune de evoluţie economică, odată ce România va putea oferi condiţii de viaţă mai bune şi speranţă pentru viitorul copiilor lor, românii care muncesc azi în Spania nu vor ezita să se întoarcă.

  • Anul trecut, numărul românilor din Spania a crescut cu 8,55%. Din decembrie 2010 şi până la finalul lui 2011 s-au stabilit în regat încă 71.844 de români. Creşterea din 2011 este cea mai mare înregistrată de o minoritate naţională în anul precedent.
  • Conform Institutului spaniol de Statistică, numărul românilor stabiliţi la începutul anului 2012 în această ţară era de 895.970 de persoane, reprezentând 15,7% din totalul cetăţenilor străini.
  • Numărul sosirilor în Spania a scăzut dramatic, mai ales de când a fost reactivat, în iulie 2011, moratoriul pentru cetăţenii români pe piaţa muncii. În ultimul trimestru din 2011 au sosit în Spania doar 11 mii de români, mai puţin de jumătate decât în aceeaşi perioadă din 2010.
  • Media de vârstă a românilor din Spania este 32,4 ani, aşadar persoane aflate în plină maturitate şi putere de muncă.
  • Concomitent cu plecările spre Spania se înregistrează un număr similar de întoarceri în ţară, în medie 10.000 de persoane lunar.