NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...
SUPLIMENT SPANIA

Dinamica imigraţiei

Reporter: editura June - 29 - 2012

Românii rămân cei mai numeroşi dintre străinii din Spania. Cum văd ei situaţia în care se găsesc, cum îşi văd viitorul şi relaţia cu ţara-mamă? Sunt întrebări la care a încercat să răspundă Studiul „Comunităţi româneşti în Spania”, realizat de Fundaţia Sörös, care prezintă condiţionările şi tendinţele în migraţia de revenire a românilor din străinătate, precum şi profilurile comunităţilor de români şi dinamica imigraţiei româneşti.

În ciuda crizei şi a şomajului, compatrioţii noştri continuă să se îndrepte spre Spania, unde, în ultimul an, s-au stabilit încă 70.000. Cifrele anunţate de „Observatorul Permanent al Imigraţiei”, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Imigraţie şi Emigraţie, arată că şi în 2011, comunitatea românească a rămas cea mai numeroasă din Regatul spaniol, cu 912.526 de membri. Care sunt datele determinante ale acestor cifre?

Studiul „Comunităţi româneşti în Spania”, realizat de Fundaţia Sörös, înfăţişează o lume care, în accepţiunea imigrantului, este una „nouă”, situată între „acasă” şi „străinătate”. Cererea de forţă de muncă în Spania se axează pe ocupaţiile cu statut socio-economic şi prestigiu scăzut: lucrători în servicii şi comerţ, muncitori calificaţi şi necalificaţi. Aşadar, oameni în putere, dar care nu şi-au proiectat edificarea unor cariere pe teritoriul spaniol, contribuind însă la creşterea economică a Spaniei. În privinţa locuirii în Regat, aceasta se caracterizează prin supraaglomerare: 79% dintre respondenţi trăiesc în locuinţe cu mai multe gospodării, 60% împreună cu alte 4 sau peste 4 persoane, iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră. În concluzie, conditii modeste de muncă si viată. Nu este de mirare, dacă se iau în considerare aceste aspecte, că dorinţa de revenire în România rămâne stringentă.

Referitor la migraţia de revenire în ţară, studiul arată că aceasta nu este doar un proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Mizele întoarcerii sunt „afacerea şi casa”, însă tind să revină în special cei care consideră că Spania le-a adus o sănătate mai proastă sau percep pozitiv viitorul pieţei muncii din România. Revenirea în ţară este înţeleasă ca proiect familial, 57% din cei care declară că vor reveni curând şi sigur în România menţionând că împreună cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie.

Din datele studiului se poate desprinde o concluzie: nivelul de trai fiind o chestiune de evoluţie economică, odată ce România va putea oferi condiţii de viaţă mai bune şi speranţă pentru viitorul copiilor lor, românii care muncesc azi în Spania nu vor ezita să se întoarcă.

  • Anul trecut, numărul românilor din Spania a crescut cu 8,55%. Din decembrie 2010 şi până la finalul lui 2011 s-au stabilit în regat încă 71.844 de români. Creşterea din 2011 este cea mai mare înregistrată de o minoritate naţională în anul precedent.
  • Conform Institutului spaniol de Statistică, numărul românilor stabiliţi la începutul anului 2012 în această ţară era de 895.970 de persoane, reprezentând 15,7% din totalul cetăţenilor străini.
  • Numărul sosirilor în Spania a scăzut dramatic, mai ales de când a fost reactivat, în iulie 2011, moratoriul pentru cetăţenii români pe piaţa muncii. În ultimul trimestru din 2011 au sosit în Spania doar 11 mii de români, mai puţin de jumătate decât în aceeaşi perioadă din 2010.
  • Media de vârstă a românilor din Spania este 32,4 ani, aşadar persoane aflate în plină maturitate şi putere de muncă.
  • Concomitent cu plecările spre Spania se înregistrează un număr similar de întoarceri în ţară, în medie 10.000 de persoane lunar.